Consiliul Științific al Parcului Național Munții Măcinului a decis creșterea suprafeței strict protrejată a parcului de la 34% la 75%.
În egală măsură, Consiliul a decis reintroducerea lupului, a cerbului carpatin și lopătar.
Prin urmare, Parcul va beneficia de peste 3.450 de specii de floră şi faună, dar şi de suprafeţe importante de vegetaţie stepică.
Parcul Naţional Munţii Măcinului a fost declarat Rezervaţie a Biosferei în anul 1998 și este singura zonă din Uniunea Europeană unde ecosistemele specifice zonei de stepă se întâlnesc alături de păduri submediteraneene şi balcanice.
Munţii Măcinului au o deosebită importanţă între formaţiunile muntoase de pe teritoriul României, fiind cei mai vechi munţi din România
”Se introduce o haită cu cinci, şase indivizi, din care obligatoriu o femelă alfa care va desemna masculul alfa. Va fi o monitorizare permanentă să vedem dacă spaţiul pe care-l asigură şi componenta faunistică de sub specia cheie, lupul, sunt suficiente. Pentru asta va trebui să aducem nu doar lupul, ci să fim atenţi şi la competitori, iar şacalul este competitorul principal. Dorinţa noastră nu e de a-l elimina, ci să-i fie inhibat instinctul de a se reproduce, astfel încât controlul să fie deţinut de lup. Exemplarele de lup vor fi aduse din zona Vrancei şi vor fi atent monitorizate timp de doi ani”, a explicat Viorel Roşca, Directorul general al Administraţiei PNMM.
Directorul general al Administraţiei PNMM: ”Vor fi garduri electrice și, unde va fi nevoie, vor exista compensaţii pentru prejudiciile aduse animalelor domestice”
În timpul şedinţei, membrii Consiliului ştiinţific au aprobat şi extinderea suprafeţei strict protejate din parcul național meționat de la circa 4.000 de hectare, cât este în prezent, la aproximativ 8.500 de hectare.
Acest lucru înseamnă că pe circa 75% din suprafaţa parcului vor fi interzise activităţile de exploatare a resursei naturale.
Membrii Agent Green au precizat că ideea reintroducerii lupului în Parcul Naţional Munţii Măcinului a mai fost vehiculată şi în urmă cu circa 10 ani, însă, până în prezent nu s-au făcut evaluări ale stării habitatelor. De mai mulţi ani, populaţia din comunităţile învecinate parcului reclamă creşterea exemplarelor de şacal.
