Doi bărbaţi şi o femeie din Iran au fost condamnați să-şi piardă un ochi prin aplicarea legii talionului, după ce au fost găsiți vinovaţi că au provocat victimelor lor pierderea vederii la un ochi, potrivit romaniatv.net. Justiția iraniană a aplicat legea talionului. Potrivit anunțului făcut de Hamshahri, ziarul Primăriei din Teheran, cei trei au fost „condamnaţi să-şi piardă un ochi în temeiul legii talionului în trei cazuri separate”, fără să se anunțe data când vor fi puse un aplicare sentinţele.
Când se aplică legea talionului în Iran
Legea talionului se aplică în Iran în cele mai multe cazuri de crimă, familia victimei trebuind să o ceară în mod expres. O tânără a aruncat acid peste vecina ei care a rămas fără vedere la un ochi, în urma unui conflict produs în anul 2011. Ea a fost condamnată la pierderea ochiul drept, la închisoare şi o amendă, sentința fiind confirmată de Curtea Supremă. În al doilea caz, un bărbat a înjunghiat în 2017 o rudă care şi-a pierdut un ochi iar în al treilea caz, un bărbat a tras în 2018 cu o puşcă de vânătoare într-un prieten care şi-a pierdut vederea ochiului drept. Cele trei dosare au fost transmise Parchetului Penal din Teheran pentru pregătirea aplicării pedepsei. Organizația Amnesty International dar şi numeroase organizaţii care apără drepturile omului au denunţat în nenumărate rânduri acest tip de pedeapsă ca fiind una crudă şi echivalentă cu tortura.
Legea talionului, una dintre cele mai vechi legi existente, consta în justa reciprocitate a crimei și a pedepsei
Această lege este deseori simbolizată prin expresia „Ochi pentru ochi, dinte pentru dinte”. Legea talionului a fost o lege penală la unele popoare din vechime, potrivit căreia vinovatul era tratat în același chip în care a procedat, sau a vrut să procedeze, cu victima sa, adică inculpatului i se aplică o pedeapsă identică sau similară cu răul săvârșit de el.De fapt, această lege a reciprocității și a corespondenței era cunoscută cu mult înainte de scrierea Bibliei. Cea mai veche mărturie în acest sens este Codul lui Hammurabi (1792-1749 i.e.n.), unde legea talionului avea mai multe forme: dinte pentru dinte, vânătaie pentru vânătaie, picior pentru picior, mână pentru mână, os pentru os, ochi pentru ochi. Legea talionului reprezenta la vremea ei un adevărat progres în comparație cu practicile anterioare. Hammurabi a instituit talionul cu scopul de a opri o reminiscență foarte periculoasă a comunității gentilice, și anume răzbunarea sîngelui. În virtutea legii talionului, victima sau rudele ei nu mai puteau pricinui infractorului un rău mai mare decât fapta comisă de către acesta. Carol cel Mare, când a legiferat pedeapsa Wergeld, a înlocuit răzbunarea constând revanșa prin sânge, cu o reparație în bani sau bunuri.