Atât Lunca Dunării, cât și Delta sunt afectate de secetă, deșertificare și exploatări.
De asemenea, există numeroase îngrijorări privind securitatea alimentară, lipsa oportunităților de dezvoltare la sat, dispariția ocupațiilor tradiționale și a surselor de venit aferente.
Lunca și Delta Dunării se află sub intervenția brutală a omului. Ambele riscă să fie transformate într-un vast teren agricol
Membrii WWF România au atras atenția că tot ceea ce a început în timpul comunismului a continuat și s-a accelerat odată cu apariția subvențiilor pentru agricultură, distribuite de politicieni fără o viziune pe termen lung.
Mai mult, nu s-a ținut cont de istoria, cultura acestor locuri, și de impactul de mediu și social al deciziilor lor politice.
”Multe din aceste foste zone umede (mlaștini, turbării, bălți care absorb dioxidul de carbon din atmosferă, pe lângă alte magii pe care le fac, dar și nenumărate ferme piscicole) se confruntă cu riscul deșertificării, documentat în numeroase studii și date oficiale”, se arată în raportul World Wildlife Fund din România.
Ce fac politicienii în acest context?
Potrivit raportului expus de către asociația de protecție a mediului, politicienii continuă să încurajeze agricultura intensivă, cu întregui ei arsenal. Este vorba despre subvenții și susținere pentru lucrări de drenare-desecare a zonelor umede și pompare a apei pe monoculturi agricole.
Comisia Europeană s-a sesizat însă asupra acestei probleme, căci de acolo provin fondurile, și cere României (Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale) să:
— analizeze suprapunerile între zonele umede și terenurile agricole;
— introducă o interdicție totală a conversiei tuturor zonelor umede, ca și condiție pentru accesarea subvențiilor;
— mențină pe terenurile agricole zonele umede ca elemente de peisaj și ca soluție la problema disponibilității apei și de adaptare la schimbările climatice.
”Exact ce am propus și noi și am fost ignorați. Solicităm Ministrului Interimar al Agriculturii, Sorin Grindeanu, deblocarea discuțiilor cu organizațiile de mediu și mici producători, inclusiv apicultori, din grupurile de lucru pentru Planul Național Strategic 2023-2027, pentru a revizui, împreună, acest Plan”, au conclus membrii WWF România.
