E incredibil, dar s-a întâmplat! E scris negru pe alb pe site-ul Înaltei Curți de Casație și Justiție că în dosarul Afacerii „Aviasan”, în care a fost luat „cu japca”, prin falsuri, un teren de 39,6 ha din zona rezidențială din nordul Galațiului, evaluat de DNA la 21 de milioane de euro toți „protagoniștii” au primit pedepse de câte 3 ani de închisoare, cu suspendare.
Principalul „artizan” al acestei afaceri a fost Mihail Boldea, fost deputat PD, care în perioada 2007 – 2008 a dat mai multe „tunuri” imobiliare la Galați, toate dezvăluite „live” de „Ziarul de Investigații”.
În acei ani, deputatul Boldea părea bine protejat la dezăluirile din presă de NUP-urile Parchetului General, dar după ce în 2011 a demisionat din PD și plănuia ca împreună cu fostul primar al Galațiului Eugen Durbacă, să se alăture UNPR-ului, a ajuns „persona non grata”. În martie 2012, a fost chemat la audieri la DIICOT Galați. Ca să scape, Boldea a fugit în Africa. A fost găsit de Interpol și pe 26 martie s-a predat la Consulatul din Nairobi, capitala Kenyei.
A urmat un an și 8 luni de arest preventivși o puzderie de procese pe fond și proceduri, unele aflate și acum în apel pe rolul Înaltei Curți. După ce a ieșit din arestul preventiv, Mihail Boldea și-a luat doctoratul în drept, cu teza de doctorat „Amnistia” și de vreo doi ani a revenit în Barou.
Parchetele și-au aruncat dosarul „Aviasan” de la unul la altul, ca un „cartof fierbinte”
Pe scurt, Afacerea „Aviasan” s-a derulat în modul următor: în 2007, Mircea Marosy, Matei Oprea și Valentina Cojocaru, asociați la Fitocom SRL Galați, prin care în 2000 cumpăraseră acareturile fostei aerobaze „Aviasan” Galați, au recurs la serviciile avocatului Boldea pentru obținerea în instanță a celor 39,6 ha ale fostului aerodrom, care erau de fapt un izlaz în proprietatea comunei Vânători, dar în anii 70-80 fusese folosită ca pistă de „Aviasan”.
Cu un „arsenal” de documente falsificate și un pic de „spiritism penal”, adică inventarea unui personaj fantomă, a fost obținută o sentință favorabilă. Consiliul Local al comunei Vânători a reacționat prin plângeri penale și acțiuni în instanță, iar de aici au apărut și acuzațiile de șantaj ale unor membri ai grupării asupra consilierilor locali și primăriței din Vânători, Sicuța Murgu.
În dosar mai erau cercetați fostul prim-procuror al Parchetului Judecătoriei Galați, Costache Roșca – acuzat de șantaj și fostul director al Oficiului de Cadastru, Nicolae Reti. Într-un dosar disjuns în 2013, au fost cercetați și doi parlamentari de la vremea aceea, senatorul PC Eugen Durbacă, socrul lui Mircea Marosy, acuzat de fapte de corupție și deputatul PC Bogdan Ciucă, fost președinte al Comisiei Juridice din Camera Depulaților, la al cărui notariat fuseseră perfectate tranzacțiile imobiliare și care a cumpărat un lot din terenul obținut. În 2017, DNA i-a scos de sub urmărire penală pe cei doi parlamentari.
Inițial, dosarul Afacerii „Aviasan” a fost aruncat de la un Parchet la altul, ca un „cartof fierbinte”. Dosarul 383/P/2007 a fost plimbat de la Parchetul Judecătoriei Galați la cel al Tribunalului şi la Parchetul Curţii de Apel, apoi a ajuns la DNA Bucureşti şi la Parchetul General, pentru ca în cele din urmă să fie anchetat de procurorii de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galaţi, care prin Ordonanţa din 19.12.2007 a dispus NUP-ul în privinţa lui Mihai Boldea şi fostului procuror Costache Roşca, restul lotului fiind pasat procurorilor de la Parchetul Tribunalului Galați.
La Curtea de Apel Brașov, lotul „Aviasan” a primit 181 de ani de închisoare
Dosarul a fost redeschis de procurorul general Laura Codruța Kovesi, în 2012, după aducerea lui Boldea în țară, din Kenya. Procurorii DNA Brașov au anchetat cu celeritate Afacerea „Aviasan” și în 2013 au trimis dosarul în judecată cu două acuzații principale, de spălare de bani și infracțiuni de corupție conform Legii 78/2000, dar acestea erau completate de alte 11 acuzații: şantajul (art194 CP), sustragerea sau distrugerea de înscrisuri (art 242 CP), abuz în serviciu contra intereselor publice (art 248 CP), abuz în serviciu în formă calificată (art 248 CP), luare de mită (art 254 CP), dare de mită (art 255 CP), falsul intelectual (art. 289 CP), uzul de fals (art 291 CP), falsul în declaraţii (art 292 CP), asocierea pentru săvârşirea de infracţiuni (art 323 CP), infracţiunea de spălare de bani (Legea 656/2002 art. 23), infractiuni la legea contabilităţii (Legea nr.82/1991).
În dosarul 1.142/44/2013, magistrații de la Curtea de Apel Brașov au pronunțat sentința nr 10/26.02.2016, prin care au dispus ani grei de închisoare. Boldea a fost condamnat la 6 ani de închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice. Magistrații au reținut în sarcina lui și comiterea a 14 infracțiuni de șantaj, asupra membrilor Consiliului Local Vânători, pentru fiecare aplicându-i câte o pedeapsă de 4 ani de închisoare. Boldea a mai fost condamnat la 3 ani de închisoare pentru spălare de bani și la alți 3 ani de închisoare pentru fals în declarații. În total, însumate, pedepsele lui Boldea erau de 68 de ani de închisoare. Prin contopirea pedepselor, magistrații au dispus ca Boldea să execute pedeapsa cea mai grea, de 6 ani de închisoare.
Mircea Marosy a fost achitat pentru asocierea pentru săvârşirea de infracţiuni de corupţie și pentru infracţiunea de dare de mită, însă a fost condamnat pentru șantaj, primind 14 pedepse de câte 7 ani de închisoare. A mai fost condamnat la 6 ani de închisoare pentru spălare de bani. În total, aceste pedepse ar fi însumat 104 ani de închisoare. Curtea de Apel Brașov a dispus ca Marosy să execute pedeapsa cea mai grea, de 7 ani de închisoare.
Vâlcov scapă basma curată! Achitat pentru acuzațiile de dare și luare de mită
Instanța i-a condamnat la câte 3 ani de închisoare și pe Valentina Cojocaru și Matei Oprea, însă magistrații au dispus suspendarea executării pedepselor pentru cei doi. Fostul prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Galați, Costache Roșca, a fost condamnat la 3 ani de închisoare pentru săvârşirea a 13 infracţiuni de şantaj, însă instanța a dispus suspendarea executării pedepsei.
Potrivit unor surse judiciare, în dosarul de la Brașov a existat o expertiză în care terenul situat în zona de dezvoltare edilitară din nordul Galațiului, evaluat de DNA la 21 de milioane de euro, era „re-evaluat” la 1,7 milioane euro. La o asemenea „prăbușire a pieței imobiliare”, pentru membrii grupării a fost foarte simplu să rezolve cu plata prejudiciilor.
Prin sentința definitivă a ÎCCJ, Boldea & Comp. au primit câte 3 ani de închisoare cu suspendare
Toate părțile au făcut recurs și cauza a ajuns pe rolul ÎCCJ. În dosarul 2.178/1/2016, instanța s-a pronunțat pe 23 iulie și din cei 181 de ani de închisoare cu care Curtea de Apel Brașov pedepsise tunul imobiliar din Afacerea „Aviasan”, nu a mai rămas nici un an de închisoare cu executare pentru vreunul din membrii grupării.
Mihail Boldea, care primise inițial o pedeapsă de 6 ani de închisoare cu executare, a fost condamnat definitiv la 3 ani închisoare, cu suspendare, dar numai pentru infracțiunea de spălare de bani. Instanța a dispus pentru Boldea ca suspendarea executării pedepsei să fie supravegheată de Serviciul de Probaţiune din Bucureşti pe un termen de încercare de 6 ani.
Mircea Marosy, pe care Curtea de Apel București îl condamnase la 7 ani de închisoare, cu executare, a primit, pentru spălare de bani, tot 3 ani de închisoare, cu suspendarea executării pedepsei.
Pentru Matei Oprea și,Valentina Cojocaru, instanța ÎCCJ a menținut pedepsele la câte 3 ani cu suspendare pentru spălare de bani, iar Costache Roşca, fost prim-procuror al Parchetului Judecătoriei Galaţi, a fost achitat pentru şantaj.
Sigur, nu avem motive să criticăm decizia Instanței Supreme, este o hotărâre bazată pe probe, expertize, declarații de martor, dar nu se poate să nu ne întrebăm de ce două instanțe judecătorești din România au evaluări diferite pentru infracțiunile din același dosar și una dispune pedepse de 6-7 ani de închisoare, cu executare, iar alta dă pedepse la 3 ani, cu suspendare.
Cu tunul imobiliar prin zona rezidenţială
Conform rechizitoriului DNA, în perioada mai 2000 – mai 2007, inculpaţii Matei Oprea, de profesie pilot aeronave şi Valentina Cojocaru, în calitate de asociaţi şi administratori ai SC Fitoplant SRL Galaţi, şi ulterior ai SC Fitocom Serv SRL Galaţi, s-au asociat în scopul săvârşirii de infracţiuni, având ca rezultat obţinerea în mod fraudulos a suprafeţei de 39,6 ha, situată în extravilanul comunei Vânători, judeţul Galaţi. Este un teren situat în centrul zonei rezidențiale care s-a dezvoltat la nord de Galați.
În realizarea scopului infracţional, potrivit procurorilor DNA, cei doi inculpaţi i-au cooptat pe Mircea Marosy şi Mihail Boldea, acesta din urmă fiind avocat în Baroul Galaţi.
La această grupare ar fi aderat şi Costache Roşca, prim-procuror al Parchetului Judecătoriei Galaţi, care în perioada 2007 – 2008, i-a sprijinit pe inculpaţi pentru a dobândi terenul respectiv. În schimb, procurorul a primit suma de 2 milioane de euro, provenită din vânzarea unor suprafeţe de teren, susţineau procurorii DNA.
Din documente rezulta că terenul de 39,6 ha, teren agricol, situat în extravilanul comuna Vânători, pe care a funcționat Aerobaza „Aviasan” Galaţi, se afla în proprietatea statului şi că, de-a lungul timpului, a fost dat în folosinţă la CAP Vânători, dar niciodată nu a ieşit din proprietatea statului.
Potrivit DNA, la data de 24 august 2000, Aviaţia Utilitară Tuzla SA, societate cumpărată de la FPS de un afacerist din Constanța, societate care cuprindea Aerobaza Tuzla și care deținea și „acareturile” Aerobazei „Aviasan” Galați a vândut către Fitoplant SRL, la care ulterior a devenit asociat și Mircea Marosy, activele de la Galați, respectiv hangar de reparaţii, depozit carburanţi, staţie meteo, rezervor benzină, rezervor motorină, etc. Terenul aferent se transmitea doar în folosinţă. În contractul 3202/24.08.2000 se preciza: „Vânzătorul nu deţine dreptul de proprietate asupra terenului. Menţionăm că terenul aferent activului ce se vinde, în suprafaţă de 396.122,22 mp este proprietate de stat şi se transmite în folosinţă societăţii cumpărătoare”.
Arsenalul de falsuri al lui Boldea
A intrat în scenă avocatul Mihail Boldea și au apărut şi documentele falsificate. Boldea era împuternicit să negocieze cu SC Aviaţia Utilitară SA Tuzla un antecontract de vânzare-cumpărare a terenului de 39,6 ha.
Unul din documentele falsificate este antecontractul nr 1/01.08.2004, prin care un oarecare Daniel Severin, un fals reprezentant al SC Aviaţia Uitilitară SA Tuzla se angaja să vândă firmei lui Marosy, Oprea şi Cojocaru, cele 39,6 ha de teren de la Vânători, la un preţ „promoţional”, de 300.000 lei. Adică 75 de bani/mp!
Din partea Fitocom Serv SRL, contractul era semnat de Boldea. Faptul că acel „Daniel Severin”, cu care Boldea a semnat antecontractul, era un personaj inexistent a fost constatat de procurorii de la Parchetul Curţii de Apel Galaţi.
A mai fost falsificat Certificatul de atestare a dreptului de proprietate Seria MO7 nr 0757, care fusese eliberat de Ministerul Transporturilor pentru terenul de 38 ha de la Tuzla, dar a fost falsificat tocmai ca să pară că ar fost eliberat pentru terenul de la Galați.
Spiritism penal: cu fantoma la proces!
Cu acest „arsenal” de falsuri, pe 16.03.2007, avocatul Mihail Boldea a deschis acţiune la Judecătoria Galaţi, cerând, în numele Fitocom Serv SRL Galaţi, emiterea prin ordonanţă președințială a unei hotărâri „care să ţină loc de contract de vânzare-cumpărare”!
Boldea a invocat antecontractul încheiat cu „fantoma”. Scenariul episodului de spiritism penal era următorul: „Daniel Severin” s-ar fi prezentat pe 21.03.2007 la cabinetul avocatului Radu Constantinescu Aluna şi ar fi încheiat împuternicirea avocaţială pentru a-l asista în dosarul 3506/233/2007. Pe împuternicire apare „clientul” Aviaţia Utilitară SA Tuzla, ce fusese desfiinţată de 2 ani.
În proces, avocatul Constantinescu a depus la dosar o „întâmpinare” semnată de inexistentul „Daniel Severin”, în numele desfiinţatei „Aviaţia Utilitară Tuzla”, pe care a fost aplicată ştampila falsificată a societăţii din Tuzla. Practic, se cerea, de către partea adversă, „pârâta SC Aviaţia Utilitară prin avocat Constantinescu Aluna Radu”, admiterea cererii clienţilor lui Boldea, adică să li se dea o sentinţă care să ţină loc de act de vânzare-cumpărare, o sentinţă care să ţină loc de act de proprietate asupra celor 39 ha.
O avere dobândită într-un proces de 12 zile
Prin sentinţa 2887/28.03.2007, judecătoarea Stela Ivan, de la Judecătoria Galaţi a admis cererea comună a reclamanţilor şi „pârâtei”. Prin Fitocom Serv SRL, Mircea Marosy, Matei Oprea şi Valentina Cojocaru, reprezentaţi de avocatul Mihai Boldea, au devenit proprietarii terenului de 39,6 ha de la Vânători.
A fost probabil cea mai rapidă dobândire a unei averi de milioane de euro. Acţiunea în instanţă fusese deschisă pe 16.03.2007, iar după 12 zile, pe 28.03, averea de milioane de euro era deja în ograda clienţilor lui Boldea.
Prima vânzare – la 29 bani/mp, de 900 ori sub preţul pieţei!
Instanţa de la Judecătoria Galaţi dăduse terenul în proprietatea Fitocom Serv SRL, dar terenul trebuia introdus pe piaţa afacerilor imobiliare. Marosy, Oprea şi Cojocaru, au împărţit terenul în 8 loturi şi l-au vândut. Prin contractul autentificat sub nr 3659/11.05.2007, Fitocom Serv SRL a vândut cele 39 ha lui Mircea Marosy, Dănuţ Oancă, Ştefan Filip şi Carmen Partenie. Mircea Marosy a cumpărat 163.807 mp cu 49.051 lei, deși cele 16 ha valorau cel puţin 9.600.000 euro. Dănuţ Oancă a cumpărat 18.918 mp cu 6.069 lei, Stefan Filip – 26.415 cu 8.016 lei, iar Carmen Partenie a cumpărat 176.697 mp cu 53.290 lei.
Preţul total a fost de 116.427 lei. Adică 29 de bani metrul pătrat! De 900 de ori mai ieftin decât minima valoare a terenului pe piaţa imobiliară. Apoi au fost zeci de vânzări „în cascadă”, pentru se pierde urmele acestui tun imobiliar.
Mihail Boldea a devenit doctor în Drept, cu lucrarea „Amnistia”
La doi ani de la reţinerea sa de către procurorii DIICOT, perioadă în care a executat şi un an şi opt luni de arest preventiv, Boldea a obţinut titlul de doctor în Drept.
Potrivit „luju.ro”, el se înscrisese la doctorat în 2009. La 5 luni de la eliberarea din penitenciar, în aprilie 2014, Boldea şi-a susţinut doctoratul cu lucrarea „Amnistia”, pe care a prezentat-o în faţa unei comisii doctorale compuse din conf. univ. Constantin Sima (de la Parchetul General), prof. Alexandru Boroi, prof. Tudor Amza şi conf. univ. dr. Gabriel Liviu Ispas, decanul Facultăţii de Drept de la Universitatea „Titu Maiorescu”.