Șapte deputați de la UDMR s-au gândit c-ar fi bine să completeze legea privind ”protecția și promovarea drepturilor copilului”.
Până aici, nimic greșit, am fi tentați să spunem. Ce bine că se mai gândește cineva și la copii.
Problema vine prin conținutul unuia dintre amendamentele propuse spre modificare. Astfel, aliniatul 1 din articolul 89 ar putea fi completat după cum urmează:
”Copilul are dreptul de a fi protejat împotriva abuzului, neglijării, exploatării, traficului, migrației ilegale, răpirii, violenței, pornografiei prin internet, difuzării prin orice mijloace de conținuturi privind devierea de la sexul stabilit la naștere sau popularizarea schimbării de sex sau a homosexualității, precum și a oricăror forme de violență, indiferent de mediul în care acesta se află: familie, instituții de învățământ, medicale, de protecție, medii de cercetare a infracțiunilor și de reabilitare/detenție, internet, mass-media, locuri de muncă, medii sportive, comunitate etc”
În plus, cei șapte au ținut să mai introducă o specificare cel puțin restrictivă:
”Sexul copilului este stabilit de către medicul care a asistat sau a constatat nașterea”, și ”sexul copilului nu poate fi altul, decât cel feminin sau cel masculin”.
Respectivele modifcări sunt pe aceeași linie cu proiectul inițiat de Fidesz, partidul lui Viktor Orban, în Ungaria.
Și care e problema cu modificările propuse de deputații UDMR?
Să le luăm pe rând:
– Încearcă să copieze politica extremistă din Ungaria.
– Politica discriminatorie a Ungariei nu i-a adus decât probleme, atât la nivel social, cât și la nivel politic.
– Dacă ar fi imitat cineva vreo politică din Rusia lui Putin, ca vaccinarea obligatorie pentru numeroase categorii de persoane, s-ar fi sărit că e propagandă rusofilă. Și că încalcă drepturile omului. Așa, pentru că vorbim despre homosexualitate, (ați citit în șoaptă, da?) nu e nici extremism, nici discriminare.
– Pun, pe același plan, violența, exploatarea și abuzul cu informarea despre sexualitate, în sine. Sexualitate care nu ține nici de țară, nici de politică, ci de fiecare persoană în parte.
– Pot înțelege că nu vrei să li se povestească la grădiniță despre faptul că homosexualitatea există și nu e un capăt de lume. Dar să interzici discuțiile despre homosexualitate inclusiv celor de peste 14 ani e cenzură. Și discriminare. La 14 ani deja fac copii. Nu toți, unii. Dacă pot face copii, pot să știe și despre diverse modalități de manifestare a sexualității.
– Cât despre sexul copilului… Bun, în certificatul de naștere, pot înțelege rațiunea. Dar oare aceste două mențiuni simple nu pregătesc terenul pentru legi mai drastice, gen interzicerea schimbării de sex? Întreb doar.
Ce nu iau în calcul cei care sunt de acord cu schimbările propuse
Homosexualitatea era tabu și în comunism. Suntem dispuși să ne întoarcem acolo?
Homosexualitatea există, chit că vreți, chit că nu. Să interzici informarea copiilor, exact la vârsta la care încep să se descopere, înseamnă să le creezi sechele pe viață.
Lipsa informării duce la vinovăție, teamă, panică. Amplificate de bullying-ul colegilor, la fel de neinformați și ei, pot duce la depresie, fugă de acasă, amestec în cercuri rău-famate, BTS, suicid.
Hărțuirea constantă, discriminarea, blamarea publică nu fac decât să crească pericolul.
Din cauza celor de mai sus, precum și din cauza respingerii resimțite din partea societății și/sau a familiei, tinerii LGTB sunt de opt ori mai predispuși la suicid.
Sunteți dispuși să aveți pe conștiință moartea cuiva (eventual a unui minor) doar pentru că ați fost atât de obtuzi încât să-i refuzați dreptul la informare?
