România are o nouă bucată de hârtie pe care sunt înșiruite nevoile din infrastructura rutieră, feroviară și așa mai departe, în fapt fiind vorba despre un „document strategic” care aduce modificări și completări Master Planului General de Transport al României, aprobat chiar astăzi, în ședința de Guvern.
Despre aceasta scrie pe larg, dar destul de opac, ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu, cu mențiunea că este vorba despre un Program Investițional. Nu orice program, ci chiar un „jalon asumat de România în cadrul PNRR, până la sfârșitul anului 2021”.
Practic numai o zi ne mai despărțea de finalul acestui an, de aici și urgența. Mai ales că, din ce explică ministrul, „programul este și o condiție favorizantă pentru aprobarea noului cadru financiar multi-anual 2021-2027”. În același timp, Grindeanu dă și câteva cifre:
„Prin aprobarea acestui document dorim să ne concentrăm pe un set clar de priorități investiționale care să dezvolte rețeaua națională de transport, fie ea rutieră, feroviară, aeriană, navală sau multimodală. Programul, cu o valoare de 72,7 miliarde de euro, acoperă nevoile integrale de dezvoltare a infrastructurii de transport din România și prevede necesitatea realizării a 6.624,1 km de rețea rutieră, autostrăzi, drumuri expres, transregio, variante ocolitoare. Programul vizează inclusiv realizarea a 3.274,8 km de cale ferată pentru rețeaua primară și 1.228 km pentru rețeaua secundară.
Sumele necesare în cadrul financiar dezvoltat de prezentul Program trebuie cheltuite eficient și de aceea este nevoie de creșterea capacității administrative și a cooperării interinstituționale. Programul Investițional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport din România pentru perioada 2021-2030 reprezintă practic o actualizare a Master Planului de Transport a României aprobat în 2016, dar nu modifică aspectele importante ale acestuia.
Vom folosi însă expriența de până acum pentru a asigura un parcurs eficient al proiectelor și astfel, la finele decadei să recuperăm o mare parte din decalajul de dezvoltare față de celelalte State membre. Prin acest Program dorim inclusiv să participăm activ la modernizarea conectivității europene și să introducem noi tehnologii sustenabile”, explică ministrul Transporturilor într-o postare pe Facebook, pentru cine vrea să înțeleagă.
Din ce se arată pe site-ul Guvernului, este vorba despre o hotărâre care modifică și completează HG nr.666/2016 pentru aprobarea documentului strategic Master Planul General de Transport al României. Alte explicații, dar aceleași cifre:
„Programul Investițional vizează o schimbare de paradigmă în sensul concentrării eforturilor politice, instituționale și financiare ale României pe un set clar de priorități, în linie cu interesele naționale și europene, care să conducă, la finele decadei 2021-2030, la crearea unei rețele naționale de transport care să reprezinte coloana vertebrală de dezvoltare a economiei naționale.
Practic, Programul Investițional reprezintă o actualizare a Master Planului de Transport, utilizând experiența obținută la nivelul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii și a beneficiarilor acestuia pentru a se realiza un parcurs eficient al proiectelor astfel încât, la finele decadei, să se recupereze o mare parte din decalajul de dezvoltare față de celelalte State membre UE, precum și o participare activă la modernizarea conectivității europene și introducerea noilor tehnologii sustenabile.
Programul descrie, pentru fiecare sector de transport, situația existentă, principalele nevoi de dezvoltare, identificarea proiectelor de investiții, metodologia de prioritizare, bugete și calendar de implementare, precum și aspectele legate de guvernanța sectorului, operarea și întreținerea infrastructurii nou create, siguranță și tehnologii de management al traficului, precum și aspecte privind protecția mediului și adaptarea climatică.
Programul acoperă nevoile integrale de dezvoltare a infrastructurii de transport din România și prevede necesitatea realizării a 6624.1 km de rețea rutieră (autostrăzi, drumuri expres, transregio, variante ocolitoare) din care 2900,5 km aferenți rețelei primare și 3723,6 km aferenți rețelei secundare. În ceea ce privește rețeaua feroviară, programul vizează realizarea a 3274,8 km de cale ferată aferenți rețelei primare și 1228 km aferenți rețelei secundare”.
