Master Planul de transport al României pentru următorii cinci
ani, care cuprinde proiectele rutiere, feroviare, aeriene, navale ce se
vor a fi finanțate de Comisia Europeană, a fost întocmit după bunul
plac al autorităților române. Mai exact al fostului ministru al
Transporturilor Dan Șova. Documentul va fi prezentat miercuri în
comisiile de specialitate ale Parlamentului României. De câteva luni
încoace, oficialii de la București susțin sus și tare că oficialii de la
Bruxelles au cerut reducerea rețelei feroviare cu 4.000 km, pentru
eficientizarea ei. Nimic mai fals! Ziarul de Investigații vă prezintă
dovada că decizia a fost luată la palatul Victoria și în bulevardul
Dinicu Golescu (unde se află Palatul CFR, sediul Ministerului
Transporturilor), și nicidecum în birourile Comisiei Europene.
Demersul nostru a fost extrem de simplu – pur și simplu am întrebat,
în scris, Comisia Europeană, mai exact pe cei care se ocupă de
comunicarea cu presa a comisarului european pentru Transport, Siim
Kallas, dacă așa au stat lucrurile.
Informația vehiculată la
București părea din start neverosimilă, din moment ce Uniunea Europeană
promovează dezvoltarea transportului ecologic, cu precădere cel
feroviar. Și presupunerile noastre s-au adeverit. În numai câteva zile
de la trimiterea solicitării noastre, a și venit răspunsul din partea
lui Dale Kidd, ofițer de presă al lui Siim Kallas: “Comisia Europeană a
adoptat ținte ambițioase pentru creșterea traficului feroviar și
dezvoltarea infrastructurii feroviare, în Cartea Albă a Transporturilor
din 2012. Serviciile Comisiei sunt în strâns contact cu autoritățile
române nu numai în ce privește Master Planul, dar și pe baza
Memorandumului de înțelegere a balanței plăților, a Acordului de
Parteneriat 2014-2020 și a altor programe operaționale pentru aceeași
perioadă pentru implementarea fondurilor europene structurale și de
coeziune. Vreau să vă reasigur că CE nu (sublinierea lui Dale Kidd – n.
red.) a cerut sau convenit cu România închiderea a 4.000 km de căi
ferate”.
Decizia privind Master Planul a fost luată la București, nu la Bruxelles
Oficialul european continuă, subliniind faptul că Acordul de
Parteneriat nu face nicio referire la închiderea de linii. “Acesta
conține intenția autorităților române (sublin.ns.) de a transfera
managementul unor linii care acum sunt în administrarea CFR SA către
alți manageri de infrastructură și, dacă acest lucru nu este posibil,
închiderea lor. Deja, aproximativ 20% dintre linii sunt manageriate de
alte companii decât CFR SA, așa cum bine știți”, ține să precizeze
oficialul Comisiei Europene.
Răspunsul
Comisiei Europene nu se oprește aici, oficialii de la Bruxelles ținând
să facă o radiografie detaliată a ceea ce s-a întâmplat cu calea ferată
în România ultimelor decenii: “Trebuie notat faptul că lungimea liniilor
de cale ferată din România nu s-a modificat în perioada 2010-2012 și a
scăzut cu doar câțiva kilometri față de 2005. Denistatea traficului
căilor ferate române este a doua cea mai scăzută din toate țările membre
UE. Un studiu relevă faptul că aproximativ 99% din traficul feroviar
este concentrat pe 70% din rețea. Neglijarea rețelei feroviare în
ultimii 30 de ani arată că unele din aceste linii nu vor mai putea fi
utilizate curând în condiții de siguranță și din cauza vitezei scăzute.
Acestea fiind spuse, statele membre nu pot înlătura opțiunea închiderii
unor linii”.
Oficialii CE țin însă să reamintească faptul că România
nu a adoptat încă Master Planul pe transport. “Master Planul va trece
printr-o dezbatere publică și parlamentară în România. Doar după
adoptarea lui, el va fi notificat Comisiei Europene, ca o pre-condiție
pentru finanțarea proiectelor din sctorul transporturilor din fondurile
europene 2014-2020. În aceste condiții, nu pot să spun în acest moment
ce va adopta Guvernul României în viitor. În acest context, Comisia
recomandă României (ca și celorlalte state membre) să analizeze
sustenabilitatea tuturor modurilor de transport, inclusiv a sectorului
feroviar și a rețelei de căi ferate”, se mai arată în răspunsul lui Dale
Kidd pentru Europeanul.org.
În momentul de față, potrivit datelor
oficiale ale Ministerului Transporturilor, România are 18.966 km de cale
ferată, din care 8.264 km sunt scadenți la reparații capitale. Pentru
reparațiile capitale, România alocă anual doar 10-20 milioane de euro,
față de necesarul de 446 milioane de euro, adică între 2,2% și 4,5% din
cât ar trebui.
Sub media UE la densitatea rețelei feroviare
În Masterplanul de transport care va fi prezentat miercuri în Parlament, se regăsește un grafic din care România pare la coada Europei în ceea ce privește reducerea rețelei feroviare în perioada 1970-2011.
Ceea ce uită însă să menționeze oficialii din Dinicu Golescu este faptul că dacă Guvernul României decide să închidă 4.000 km de cale ferată, țara noastră va ajunge la o densitate a rețelei feroviare cu mult sub media Uniunii Europene, aproape de jumătate. Media comunitară este de 50 km de cale ferată la 1.000 km pătrați. În prezent, densitatea rețelei feroviare românești este de 48 km la mia de kilometri pătrați, iar prin măsura preconizată de autorități se va ajunge la numai 27 km.
În Master Planul care va ajunge miercuri pe mesele parlamentarilor se precizează ca opțiune “reducerea la o rețea sustenabilă, de ex. 60% din nr. total de km de cale ferată care înregistrează 90% din cerere (…) Restul rețelei nu va mai fi finanțată din fonduri naționale, dar poate fi parțial preluată, acolo unde este relevant, de autoritățile locale“.
Linia București – Giurgiu, prima poziție eligibilă la finanțare
Dar să consemnăm și prioritățile de finanțare a sectorului feroviar
în perioada 2014-2020 cuprinse în Master Planul de transport. Pe primul
loc se califică linia ferată București – Giurgiu, unde este prevăzută o
reabilitare la viteza proiectată. Cu alte cuvinte, linia nu va fi nici
dublată, nici electrificată. Aici trebuie reconstruit podul de peste
Argeș, de la Grădiștea, prăbușit la inundațiile din 2005 (la anul se
împlinește un deceniu de când trenurile ocolesc pe la Videle, pentru a
ajunge la granița cu Bulgaria).
Pe
locul doi se clasează linia Brașov – Teiuș – Cluj Napoca (să nu uităm
că ministrul este originar din orașul de la poalele Feleacului). Apoi
vin, în ordine, București – Iași și Craiova – Calafat. Și în aceste
cazuri se va apela la o rebilitare sumară, la nivelul vitezei proiectate
din construcție – fără dublări sau electrificări de linii.
O
surpriză în Master Planul de trasnport o constituie repunerea pe tapet a
reluării construcției liniei ferate Râmnicu Vâlcea – Vâlcele, începută
înainte de 1989 și abandonată de mai bine de două decenii.
Autostrada Pitești – Sibiu s-a transformat în drum expres
În ceea ce privește sectorul rutier, se observă cu ochiul liber că
autoritățile române au neglijat total prioritățile europene. Astfel,
închiderea Coridorului IV între Pitești și Sibiu este prevăzută a se
realiza doar printr-un drum expres, nu printr-o autostradă, așa cum au
cerut oficialii CE, dar și cei ai uzinei Dacia, cel mai mare exportator
al României.
În schimb, în Master Planul de transport se menține
ideea trecerii Carpaților pe Valea Prahovei, prin construcția, în regim
de concesiune, a autostrăzii Comarnic – Brașov. Aceasta ar urma să fie
continuată cu o autostradă de la Brașov la Sibiu. Dincolo de lungimea
mai mare a acestui traseu, nu putem să nu remarcăm faptul că diferența
de nivel de aproape 1.000 m de pe tronsonul Ploiești – Brașov va face
inatractivă autostrada pentru traficul de mărfuri (TIR-uri, cele care
generează într-adevăr plusvaloare în economie, nu jeep-urile care
transportă turiști de week-end pe Valea Parhovei), din cauza consumului
sporit de motorină pe care-l implică.