Judecătorii Curții Constituționale a României au analizat anumite dispoziții legale și au dat o soluție cel puțin interpretabilă.
Pe scurt, s-a decis că declarațiile de avere și de interese nu trebuie să includă bunurile și veniturilor soților și copiilor, fiind totodată declarat neconstituțional și articolul care prevede publicarea declarațiilor de avere.
Curtea Constituțională a României statuează, de ieri, printr-o hotărâre definitivă și general obligatorie, că declarațiile de avere și de interese nu trebuie să includă bunurile și veniturilor soților. De asemenea, judecătorii constituționali au declarat neconstituțional articolul de lege care prevede obligația de publicare a declarațiilor pe site-ul Agenției Naționale de Integritate.
Și, cum era de așteptat, decizia anunțată ieri a stârnit un val de reacții.
În primul rând, Agenția Națională de Integritate avertizează că CCR a anulat „caracterul public al declarațiilor de avere și de interese și poate încălca toate angajamentele asumate de România la nivel internațional în ultimii 20 de ani în ceea ce privește lupta împotriva corupției și asigurarea integrității în funcția publică”.
În plus, transmite ANI într-un comunicat de presă, „o astfel de decizie poate afecta procesul de aderare la OCDE, progresele înregistrate de România în cadrul exercițiilor de monitorizare de la nivelul Uniunii Europene (Raportul privind Statul de Drept) sau Consiliul Europei (Grupul de State împotriva Corupției – GRECO)” și „poate conduce la anularea publicării declarațiilor de avere și de interese pe care Agenția le menține pe pagina sa de Internet”.
„Publicarea declarațiilor de avere și de interese nu încalcă dreptul la viață privată, potrivit mai multor decizii ale Curții Europene a Drepturilor Omului (…)
Curtea „consideră că tocmai acest caracter cuprinzător face realist să se presupună că dispozițiile contestate își vor atinge obiectivul de a oferi publicului o imagine rezonabil de exhaustivă a situației financiare a consilierilor … că obligația suplimentară de a declara informații privind proprietatea, inclusiv proprietatea conjugală, poate fi considerată rezonabilă, în măsura în care este menită să descurajeze încercările de a ascunde bunuri prin simpla dobândire a acestora folosind numele soțului/soției unui consilier.”
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a aprobat, de asemenea, publicarea și accesul pe internet la declarații, argumentând că „publicul larg are un interes legitim în a se asigura că politica locală este transparentă, iar accesul pe internet la declarații face ca accesul la astfel de informații să fie eficient și ușor.
Fără un astfel de acces, obligația nu ar avea nicio importanță practică sau incidență reală asupra gradului de informare a publicului cu privire la procesul politic”.
De asemenea, publicul are dreptul de a fi informat cu privire la aspecte ale vieții private a personalităților publice (…). Limitele de ingerință în viața privată a persoanelor publice, inclusiv prin accesul la informații despre acestea, sunt mai largi în comparație cu cele ale persoanelor private fără statut public”, mai arată ANI.
Pe de altă parte, mesaje vizavi de această decizie au fost transmise și de președintele Nicușor Dan, precum și de Ilie Bolojan, liderul PNL și posibil premier.
Președintele a calificat ca fiind „surprinzătoare” decizia CCR și „în contradicție cu un principiu esențial al democrației – transparența în exercitarea funcțiilor publice”.
„Accesul cetățenilor la informații privind declarațiile de avere ale demnitarilor este o garanție a integrității și responsabilității în spațiul public, iar acest principiu trebuie apărat cu fermitate.
În cazul în care motivarea deciziei identifică deficiențe de natură tehnică în cadrul legislativ actual, este responsabilitatea Parlamentului să le corecteze cu celeritate”, a precizat Nicușor Dan.
În ceea ce îl privește pe Bolojan, acesta a ținut să sublinieze că, deși anterior nu a comentat pe decizii ale CCR sau ale instanțelor, acum situația trebuie „analizată”:
„Chiar dacă, la nivel european, nu există o procedură unitară privind transparența declarațiilor de avere, experiența acumulată în România în acești ani arată că transparența publicării acestor declarații, atunci când deții o funcție publică, a fost un câștig.
Asigurarea transparenței este un element esențial pentru recâștigarea încrederii în instituții.
În plus, există numeroase zone din instituțiile publice în care lucrurile au scăpat de sub control – de la cumulul de câștiguri, până la indemnizații care nu se justifică – iar transparența declarației acționează ca un fel de frână pentru a nu se sări calul. Vedem din păcate ce se întâmplă în unele companii de stat, unde câștigurile „au fost secretizate”.
În orice sistem, transparența este un instrument administrativ eficient care limitează corupția.
După publicarea motivării deciziei Curții Constituționale, este necesar ca situația să fie analizată pentru a vedea în ce măsură se pot face modificările necesare pentru a asigura în continuare transparența și accesul public la informații relevante. Voi susține acest lucru.
În același timp, este important să construim o cultură a transparenței, nu doar prin reglementări clare, ci și prin aplicarea consecventă a acestora și prin măsuri suplimentare care să întărească integritatea în sectorul public. Perioada următoare trebuie să aducă un efort susținut în această direcție”.
