Sub sloganul „Vrem o țară fără deșeuri abandonate!”, se desfășoară campania „Curățăm România”, lansată de Ministerul Mediului. Scopul acesteia este strângerea gunoiului în mod selectiv, pentru a fi reciclat. Toate primăriile din țară au primit sume între 3000 și 30 000 de lei, pentru decontarea cheltuielilor de informare, promovare a reciclării în mod responsabil. În total, 20 de milioane de lei de la bugetul național se alocă pentru această campanie derulată de Ministerul Mediului.
Mai exact, statul român vrea să strângă gunoiul pe care nu îl are unde să-l depoziteze, așa cum Ziarul de Investigații a relatat, în repetate rânduri.
România se află pe penultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește rata de reciclare a deșeurilor, de doar 14%, potrivit unui infografic al Monitorului Social. Doar Malta reciclează un procent mai mic din totalul deșeurilor municipale generate (6%)
Uniunea Europeană a setat drept țintă pentru 2020 ca fiecare țară să recicleze minim 50% din deșeurile produse de municipiile sale. România va rata acest obiectiv, în mod clar, capacitatea de reciclare crescând extrem de puțin în ultimii ani. Spunem asta, deoarece datele de la Institutul Național de Statistică(INS) arată că România se înregistrează 4,58 milioane tone de deșeuri municipale nereciclate pe an –mai exact, 12 500 de tone pe zi.
Tot raportându-ne la cifre, România are, în prezent, 48 de gropi de gunoi neconforme, rămase neînchise. În zece ani au fost închise definitiv doar șase depozite de deșeuri, recunoaște chiar ministrul Mediului, Tanczos Barna. Astfel, Curtea de Justiție a Uniunii Europene(CJUE) va judeca România pentru 68 de gropi de gunoi care pun în pericol mediul. Se va ajunge în situația în care statul român va plăti amenzi de sute de mii de euro pe zi pentru fiecare groapă de gunoi fără autorizație de mediu sau care nu respectă toate standardele pentru protecția mediului. Banii vor fi suportați din bugetul de stat, din toate taxele și impozitele colectate de la români.
Cum se transformă reciclarea într-o afacere profitabilă chiar și cu doi angajați
Ministerul Mediului nu are o situație clară a localităților privind aplicarea principiului „poluatorul plătește”, dar susține că statul român se va întoarce împotriva marilor agenți economici, dacă România va fi obligată de CJUE să achite amenzi de ordinul milioanelor de euro. Până atunci, suntem ca în povestea lui Creangă: „dacă pică drobul de sare, plângem. Nu facem nimic, însă, să NU pice drobul de sare”.
Potrivit Ministerului Mediului, sunt 14 Organizații care Implementează Obligațiile privind Răspunderea Extinsă a Producătorului Român(OIREPURI).
Este o afacere mai mult decât profitabilă, deoarece un calcul simplu arată asta: orice pet are minim câteva grave. O înmulțire aleatorie: 0,43 lei sau 0,5 lei /kg și veți ajunge la 430 lei/maxim 500 lei/tonă. Gâdiți-vă că numai Bucureștiul are peste 2 milioane de locuitori -mari „consumatori ”, „producători” de ambalaje.
Profit net imens: reciclare aproape „0”
Cu titlu de exemplu, vă spunem că societatea Colector Glass, care activează în colectarea, recilarea și transportul deșeurilor, acționar majoritar al companiei Reciclad`OR(care se ocupă de tranferul deșeurilor pentru recilare) a avut în 2021 un profit net în valoare 10.660.408. Societatea susține că are doar doi angajați, potrivit datelor de la ANAF.
Dacă vreți să vă gândiți la pierderea unui OIREP va trebui să schimbăm factorii înmulțirii: se aplică tariful de 2 lei/kg nereciclat. Astfel, din acest motiv este absolut esențial ca OIREP-urile să aibă o cantitate mare de ambalaje reciclate. În România, s-a ajuns, mai degrabă, la reciclare fictivă și la un prejudiciu de peste 8 milioane de lei.
În județele Mehedinţi, Dolj, Timiş şi Prahova, poliţiştii de investigare a criminalităţii economice din Mehedinţi au destructurat o grupare infracțională care a făcut evaziune fiscală din afacerile cu pet-uri. În mod paradoxal, niciun reprezntant OTPR nu figurează cercetat.
Evaziune fiscală din afaceri cu reciclarea
Au fost arestați cinci administratori de firmă, acuzați că, în anul 2018 s-a constituit pe raza orașului Strehaia, județul Mehedinți un grup infracțional organizat ce a avut drept scop obținerea ecobonificaţiilor de la O.T.R.-uri (Organizaţie de Transfer de Responsabilitate) pentru activități fictive de reciclare a deșeurilor din ambalaje.
Grupul astfel constituit a controlat o serie de societăți comerciale înființate pe numele unor persoane cu o situaţie finaciară precară, dispuse să accepte să fie numite administratori ai societăţilor comerciale implicate în circuitul infracţional. Pe numele acestor societăți au fost întocmite în fals documente ce atestau colectarea, transportul și reciclarea deșeurilor de ambalaje (sticlă, plastic, cartoane).
De ce trebuie campanie de informare privind reciclarea, când primarii nu-și îndeplinesc obligațiile față de Mediu(?)
Campania de informare desfășurată de Ministerul Mediului este, în fapt, mult zgomot pentru nimic. Așa cum zin.ro a mai relatat, mulți dintre primarii din România nu aplică principii de bază din legislația pentru gestionarea deșeurilor. Astfel, încasările privind taxele de colectare a gunoiului ar avea un procent mai bun.
Iată câteva dintre obligațiile pe care le au primarii din România în ce privește gestionarea gunoiului
–să stabilească și să aprobe pentru beneficiarii serviciului de salubrizare tarife distincte pentru gestionarea deșeurilor prevăzute l respectiv pentru gestionarea deșeurilor
– să stabilească în sarcina operatorilor de salubrizare suportarea contribuției pentru economia circulară pentru cantitățile de deșeuri municipale destinate a fi depozitate care depășesc cantitățile corespunzătoare indicatorilor de performanță prevăzuți în contracte
–să asigure spațiile necesare pentru colectarea separată a deșeurilor, dotarea acestora cu containere specifice fiecărui tip de deșeu și dezvoltă în mod corespunzător centrele înființate potrivit prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 5/2015 pentru a oferi populației posibilitatea de a se debarasa, fără plată, de deșeuri de hârtie și carton, sticlă, metal, materiale plastice, lemn, textile, ambalaje, deșeuri de echipamente electrice și electronice, deșeuri de baterii și acumulatori și deșeuri voluminoase, inclusiv saltele și mobilă
-să aplice principiul „poluatorul plătește”
–să includă în tarifele pentru gestionarea deșeurilor contribuția pentru economia circulară prevăzută în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 196/2005, privind Fondul pentru Mediu
–să stabilească în sarcina operatorilor de salubrizare suportarea contribuției pentru economia circulară pentru cantitățile de deșeuri municipale destinate a fi depozitate care depășesc cantitățile corespunzătoare indicatorilor de performanță prevăzuți în contracte.
