Germania va cheltui 90% din cele 28 de miliarde de euro pe care le așteaptă din fondul de relansare european de 750 de miliarde de euro pe protecția mediului și digitalizare, depășind cu mult cerințele UE, a declarat marți ministrul de finanțe Olaf Scholz, citat de Reuters.
Bazându-se pe unitatea țărilor membre, ministrul de Finanțe al Germaniei a insistat pe o Europă ”verde”, cu dorința de a investi într-un viitor mai curat, mai puțin poluat și mai ferit de emisiile de carbon.
”Astăzi este o zi bună pentru Europa. Acum putem acționa, uniți, pentru o Europă care să fie solidară și pregătită pentru viitor”, a spus Scholz, în cadrul prezentării planurilor Franței și Germaniei pentru banii din fondul european ce a fost convenit anul trecut pentru repornirea economiei blocului european, lovit de pandemie.
De asemenea, este menit să aducă progrese în cazul țintelor de reducere a emisiilor de dioxid de carbon și să genereze o prezență europeană semnificativă în economia digitală, dominată acum de giganți americani precum Google, Amazon sau Facebook, arată Hot News.
Potrivit regulilor UE, 37% dintre bani trebuie cheltuiți pe combaterea schimbărilor climatice și 20% pe digitalizare
Mai mult, ministrul de Finanțe al Germaniei a anunțat că țara are în plan să cheltuiască 11,5 miliarde de euro pentru a ajuta companiile să treacă pe hidrogen ca sursă de energie. De asemenea, se va încuraja achiziția de mașini electrice, autobuze și trenuri. Un alt aspect: se va insista pe renovarea clădirilor, cu scopul de a îmbunătăți eficiența energetică.
Peste 14 miliarde de euro sunt menite facilitării schimbărilor digitale, de exemplu, pentru a ajuta industria auto să-și modifice procesele de producție și pentru a pregăti pentru viitor educația, sănătatea și administrația publică, mai arată sursa citată.
Mai mult, Olaf Scholz, a declarat că atât el, cât și ministrul mediului, Svenja Schulze, au decis că vor propune foarte rapid un plan privind schimbările climatice.
Germania trebuie să își actualizeze legislația climatică până la sfârșitul anului viitor, cu scopul de a stabili modul în care va reduce emisiile de carbon la zero până în 2050.
