Ziarul de Investigații a relatat, la începutul acestei luni, cum unii dintre parlamentari s-au transformat în apărătorii marilor lanțuri de magazine și acționează împotriva producătorilor agroalimentari.
Comisia pentru Agricultură din Camera Deputaților a aprobat mai multe amendamente la Legea Plx 178/2021 privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanţului de aprovizionare agricol şi alimentar. Întrucât membrii Comisiei pentru Agricultură au „ridicat mâna” ascultând doar argumentele reprezentanților marilor magazine(n.r. excepție a făcut deputata Ana Predescu, puteți reciti intervenția ei aici), am solicitat Federației PRO AGRO să explice cum sunt afectați producătorii agroalimentari de ultimele decizii ale deputaților.
Ziarul de Investigații– Cum influențează activitatea producătorilor agroalimentari modificările Legii Plx 178/2021 proiect de lege care s-a votat în comisiile de specialitate din Camera Deputaţilor pentru a se armoniza cu Directiva UE 633/2019?
Federația PRO AGRO (prin vocea consilierului juridic Cristian Gavrilă)-Practicile comerciale neloiale se vor perpetua în România dacă actul de transpunere a Directivei va fi promulgat de Președintele României în forma în care a fost adoptat de Camera Deputaților.
Producătorii agroalimentari și preponderent cei din producția agroalimentară primară și-au pus speranțe mari în translatarea la nivel național a Directivei UTP.
Facem această precizare întrucât specificul activității din producția primară prezumă niște particularități ale actului de comerț.
Respectiv o predispoziție mai mare și un efect mai oneros al practicilor comerciale neloiale.
„Furnizorii produselor proaspete, cei mai afectați”
Ziarul de Investigații – Concret, de ce sunt mai avantajați reprezentanții marilor magazine față de producătorii români? Teoretic, despre înlăturarea „practicilor comerciale neloiale” ar fi trebuit să fie discuția.
Federația PRO AGRO – Furnizorii produselor proaspete, care sunt comercializate în starea în care sunt produse, fără alte intervenții asupra acestora cu excepția refrigerarii, din cauza termenului scurt de valabilitate și a unui rulaj la raft ce se impune a fi cât mai rapid posibil sunt, în fapt, furnizorii asupra cărora se impun cele mai multe condiții abuzive.
Deputații din Comisia pentru Agricultură au fost de acord ca producătorii români să plătească hypermarketurilor mai multe taxe și servicii decât sunt necesare
Perisabilitatea mărfurilor, fragilitatea în unele cazuri, care impun o conduită preventivă a personalului „cumpărătorului”, adică a hypermarketului, face că furnizorului să i se ceară să achite, de fapt, i se opresc sume din costul de achiziție, mai multe taxe și servicii decât în mod uzual. Poziția acestuia în negociere fiind de asemenea șubrezită tocmai pe aceste considerente.
Federația Națională PRO AGRO a susținut și în acest caz de proiect legislativ, că și în altele, că poziția producătorilor agroalimentari primari trebuie să fie altă, trebuia că aceștia să fie protejați suplimentar, întrucât asupra acestora se exercită cele mai multe presiuni comerciale, atât din partea retailului cât și din partea industriei prelucrătoare, respectiv de către producătorii de produse alimentare procesate, care înglobează unul sau mai multe ingrediente, însă, în urmă preparării pot asigura un termen mai mare de valabilitate al produselor.
De asemenea, producătorii agroalimentari, inclusiv cei din industria de prelucrare au nevoie de protecția legii, având în vedere atât anchetele desfășurate în alte țări europene, cât și amenzile stabilite de autoritățile statelor respective care demonstrează fără urmă de tăgadă că practicile comerciale neloiale nu ocolesc niciun producător, indiferent de sectorul de activitate de proveniență.
Ziarul de Investigații – În forma inițiată de Senat apăreau astfel de practici care avantajează doar o parte-respectiv hypermarketurile?
Federația PRO AGRO – Am putut observa că actul aflat în dezbatere, venit de la Senat, viza aceste particularități ale industriei, și se făceau acest tip de diferențe raportate la necesitățile reale ale sectoarelor reprezentate.
Trebuie menționat că în conformitate cu regulile celor două camere ale Parlamentului României precum și a regulilor privind transparență decizională, Federația Națională PRO AGRO, deși este reprezentativă la nivelul tuturor celor 15 sectoare profesionale reprezentate, inclusiv Federația prin decizia Tribunalului București, nu are decât un rol consultativ, nu are prerogative care să îi permită să solicite imperativ inserarea unor dispoziții legale, putem face doar propuneri și justificări tehnice, juridice, factuale din piață de profil.
Recomandările făcute de Federația Națională PRO AGRO, în mare parte transpuse în versiunea de Plx care a plecat de la Senat, au fost nesocotite în Camera Deputaților, intenția și decizia Președintelui de Comisie fiind clar exprimată în mai multe rânduri, de a genera un act de transpunere „într-o formă cât mai 1:1 cu textul Directivei”.
„Am ales să contracarăm lobbyul agresiv si total neadevărat al reprezentantilor marilor magazine”
Ziarul de Investigații – Care au fost propunerile Federației PRO AGRO?
Federația PRO AGRO – Participând activ la toate ședințele din Camera Deputaților, sau ținute online din cauza condițiilor speciale generate de pandemia Covid, am ales să contracarăm lobbyul agresiv și total neadevărat al reprezentanților marilor magazine, mai ales că în prima interacțiune de la momentul la care textul a ajuns în camera decizională vicepreședintele Comisiei a fost nevoit să retragă propunerile făcute la textul legal la presiunea Federației Naționale PRO AGRO, acestea fiind în mod flagrant și recunoscut că în beneficiul exclusiv al marilor retaileri.
În concluzie, propunerile făcute de către Federația Națională PRO AGRO se regăsesc în versiunea de proiect legislativ care a plecat de la Comisia de Agricultură a Senatului, fiind înlăturate, în mare parte, în Comisia de Agricultură a Camerei Deputaților.
Ziarul de Investigații – Care sunt cele mai „păguboase” amendamente la această lege, aprobate de Comsia pentru Agricultură din Camera Deputaților?
Cea mai oneroasă prevedere în sarcina furnizorilor fiind cele două articole care prevăd posibilitatea „cumpărătorului” de a impune „risturne, rabaturi, remize” dar și „servicii”.
Deși aceste procedee sunt prevăzute de legislația generală incidența, s-au dovedit a fi „portițe legale” care să permită „cumpărătorului” să scadă prețul de achiziție, unilateral, ulterior stabilirii prețului de achiziție al produselor și ulterior livrării acestora, fără vreun acord al furnizorului, și pentru niște rațiuni în mod expres interzise de Directiva UTP. Respectiv pentru aceleași „taxe și servicii” atât de mult criticate și interzise la un moment dat prin altă lege specială Legea 321/2009 – privind comercializarea produselor alimentare.
Considerăm, în acest context, că în România practicile comerciale neloiale vor continua, „adaptabilitatea” marilor retaileri din România la interzicerile din legislație fiind de notorietate deja, precum și puterea lobbyului acestora care a fost demonstrată prin intrarea în vigoare a Legii 28/2020 de modificare a Legii 321/2009.
Camera Deputaților este for decizional. Potrivit normelor în vigoare, președintele Iohannis are posibilitatea legală de a trimite proiectul de lege la reexaminare, în Parlament.
Citește și: Cum sunt umiliți producătorii agroalimentari. Coaliția de guvernare „i-a luat în brațe” pe reprezentanții hypermarketurilor
