Fără căldură pe un munte de huilă. Pe litoral bate crivăţul în buzunare

Înapoi cu 100 de ani, la sobă şi godin. La nivel naţional, sistemul de încălzire centralizată este în colaps. Jurnal de Investigaţii prezintă două studii de caz – judeţul Hunedoara, care stă pe un munte de huilă, şi litoralul, zona cu cele mai ridicate temperaturi anuale. Societățile de termoficare, atât din Valea Jiului, cât și din nordul județului Hunedoara, au datorii de milioane de lei și riscă să intre în faliment. Unele s-au și desființat deja de ani buni, iar centralele termice au fost vândute la fier vechi. La 600 km spre sud-est, locuitorii din mediul urban al judeţului Constanţa plătesc cele mai mari facturi de încălzire din ţară. În topul naţional al scumpirilor gigacaloriei, primele locuri sunt ocupate de Mangalia, Constanţa şi Eforie.

Pe lângă datoriile pe care societățile de termoficare le au către stat ori către furnizori, tot mai puțini oameni au rămas branșați la sistemele centralizate de termoficare, din cauza pierderilor pe rețea, costurilor ridicate ale gigacaloriei, ori din dorința de a avea căldură cât mai multă, după bunul plac și buzunar.

Păcura şi greva foamei

În municipiul Brad (judeţul Hunedoara), la începutul acestei ierni, furnizarea agentului termic pentru cele aproximativ 3.000 de apartamente a ridicat probleme, cu toate investițiile din ultimii ani: societatea de termoficare nu avea păcură suficientă, motiv pentru care primarul Florin Cazacu a făcut greva foamei timp de șase zile. Până când statul i-a acordat un milion de lei pentru termoficare.

”Este nevoie de aproximativ 2.500 de tone de păcură pentru această iarnă, iar suma repartizată nu este de ajuns. Banii asigură păcura pentru o perioadă, dar să nu uităm că iarna este abia la început. Dacă va fi alocată o cantitate de 2.500 de tone de păcură din rezerva de stat, atunci s-ar asigura căldură pentru toată iarna, fără nicio problemă”, susținea la acea vreme Cazacu.

Problema de la Brad s-a transformat însă în meci politic, președintele PDL Hunedoara, Dorin Gligor, acuzându-l pe Cazacu de incompetență. ”În perioada 2007-2011, sprijinul acordat de la nivelul central al statului pentru susținerea sistemului centralizat de alimentare cu energie termică furnizată în municipiul Brad se ridică la suma de 7.686.000 de lei”, a declarat Gligor. El a amintit faptul că s-a mai propus ca operarea, administrarea și exploatarea sistemului de furnizare a energiei termice să fie transferată, în urma unei proceduri concurențiale, unei companii private de tip ESCO, care să realizeze investițiile necesare pentru îmbunătățirea serviciului, urmând să-și recupereze cheltuielile de la utilizatorii finali, cu reducerea garantată a facturii de energie.

„Reamintesc că alimentarea cu energie termică a populației reprezintă un serviciu public în sarcina autorității administrației publice locale, care are obligația de a identifica și implementa cele mai bune măsuri, astfel încât să nu fie afectată sănătatea populației și calitatea vieții”, a concluzionat Gligor. În ciuda contrelor politice, cifrele sunt de necontestat: brădenii plătesc 831 de lei\Gcal, tariful fiind cel mai ridicat din țară.

În municipiul Hunedoara nu mai există societate de termoficare din anul 2003, iar în Deva mai sunt racordate aproximativ 10.000 de apartamente.

Mulţi au fost, puţini au rămas

În Valea Jiului, Termocentrala Paroșeni este cea care mai asigură căldură în Petroșani, Vulcan și Lupeni. În municipiul Petroșani, mai sunt branșate 1.773 de apartamente individuale și câteva asociații de locatari. ”În prezent mai sunt branșate la rețeaua de termoficare aproximativ 2.900 de apartamente”, spune primarul Petroșaniului, Tiberiu Iacob-Ridzi.

La Vulcan, căldura ajunge în apartamentele a 30% din populația încă branșată cu ajutorul societății Pregoterm SA, societate care s-a născut în anul 2009, în urma insolvenței Edil Therma SA, care era plină de datorii.

Nici Pregoterm nu a scăpat de datorii, pentru că, spune primarul Gheorghe Ile, oamenii nu-și plătesc ce consumă. ”Datoriile oamenilor sunt de peste 830.000 de lei, iar aceste datorii generează alte datorii ale Pregoterm către furnizori. La ora actuală, mai sunt aproximativ 30% din apartamente, plus instituțiile publice”, a declarat Ile.

La doi ani de la înființare, datoria Pregoterm se ridică la aproape 16 miliarde de lei. ”La Pregoterm e o situație complicată, acolo nu se prezintă cheltuielile defalcat, pentru energie termică și pentru gunoiul menajer, sunt amestecate. În doi ani a reușit să aibă datorii de 16 miliarde de lei vechi, cât a avut fosta societate de termoficare în 20 de ani. Le-am cerut o situație a pierderilor la energie termică și a pierderilor la deșeurile menajere. Nu am primit-o”, spune Dorel Șchiopu, consilier local din partea PRM.

20 milioane de lei, datorie la Lupeni

Cea mai dramatică situație însă se înregistrează la Lupeni, unde societatea de termoficare are datorii de peste 200 de miliarde de lei vechi, bani adunați de ani buni. Chiar dacă mai beneficiază de căldură aproximativ 1.000 de familii, pierderile pe rețea sunt mari.

”Universal Edil are peste 20 milioane de lei datorie. Este foarte mult, dar s-a ajuns la această situație și din cauza Guvernului, care nu a dat subvențiile și atunci toate aceste datorii s-au adunat. Investiții am tot încercat să facem, dar pierderi pe rețea tot sunt. Mai sunt și situații jenante în care vin oameni și fură țevile, să le ducă la fier vechi, acele țevi trebuie înlocuite. E o situație fără ieșire, dar nici nu putem să-i lăsăm pe oameni fără căldură”, spune primarul municipiului Lupeni, Cornel Resmeriță.

În orașele Uricani, Petrila și Aninoasa lucrurile sunt mult mai simple. Fiecare locuitor se încălzește cu ce poate, întrucât societățile de termoficare au fost desființate de peste cinci ani, iar centralele termice au fost vândute la centrele de fier vechi. În aceste localități, cei mai mulţi oameni se încălzesc cu lemne şi cărbuni. Cine și-a permis și-a cumpărat centrală pe gaz.

„Se încălzesc cu gaz, cărbune, lemn sau energie electrică. Peste 80% din populaţie este racordată la reţeaua de gaz metan, dar mulţi nu şi-au montat încă centrale termice. Cea mai mare parte se încălzeşte cu lemn sau cărbune, pentru că blocurile sunt prevăzute din construcţie în acest mod”, a declarat Dănuț Buhăescu, primarul orașului Uricani.

La Petrila avem de-a face cu o situaţie similară. ”Nici la Petrila nu mai avem centrale termice de cartier pe bază de cărbune. Erau prea poluante și nu erau rentabile. Cei de la blocuri au, în general, centrale proprii, pe gaz, iar la case se încălzesc cu lemne sau cărbune. Acesta este specificul zonei, nu avem ce face”, spune Dorin Curtean, city-managerul Petrilei.

Trei salarii, o lună de căldură

Mergem acum la malul mării, unde de peste două luni locuitorii Mangaliei îngheaţă de frig în apartamente din cauza conflictului dintre Consiliul Local Mangalia şi producătorul de agent termic, Callatis Therm SA.

Scandalul a culminat cu reţinerea, în noaptea de 16 februarie, a patronului firmei de termoficare, Simion Nikitas, sub acuzaţiile de abuz în serviciu şi şantaj contra autorităţii locale. Viceprimarul municipiului a anunţat în dimineaţa următoare rezilierea contractului cu SC Callatis Therm SA şi preluarea serviciului de alimentare cu energie termică de către Consiliul Local Municipal, punând sigilii la centralele termice din oraş.

Când toate lucrurile păreau că reintră, cât de cât, în normal, în sensul că, beneficiind de sprijinul autorităţii locale, cetăţenii vor primi căldură, consilierii locali din Mangalia au aprobat pe 21 februarie încă o majorare a tarifelor la căldură, astfel că gigacaloria a ajuns la un preţ record de 667 lei, situaţie în care preţul încălzirii pentru o lună depăşeşte în cazul apartamentelor cu trei camere, 1.500 sau chiar 2.000 de lei.

Salariul minim pe economie în acest an a fost fixat la 700 de lei. Reiese deci că locuitorii blocurilor din Mangalia vor plăti pentru căldura în case câte trei salarii minime pe lună. Callatis Therm a refuzat să furnizeze căldura în tot acest răstimp pe motiv că municipalitatea îi datorează peste şase milioane lei, restanţe acumulate la nivelul lui 2011, în timp ce administraţia locală susţine că singura datorie este subvenţia neonorată de Guvern.

Scandalul gigacalorie a izbucnit în vara anului trecut la Mangalia, atunci când furnizorul de agent termic a solicitat un preţ de 677 lei pentru o gigacalorie, tarif ce a fost refuzat de Consiliul Local. Au urmat procese în instanţă şi alte majorări, astfel că Mangalia a ajuns în octombrie 2011, printre cele mai scumpe oraşe din ţată în ceea ce priveşte tariful gigacaloriei- 567,9 lei. SC Callatis Therm SA a preluat distribuţia agentului termic în Mangalia în luna ianuarie 2011 de la SC Rominservices Therm, ocazie cu care afacerea căldurii a încăput pe mâinile unor consilieri şi politicieni locali.

Constanţa: scamatoria RADET

Doar unul din trei constănţeni a beneficiat de ajutor la încălzire în această iarnă. Celor 35.000 de cereri de subvenţii depuse pentru Regia Autonomă de Distribuţie a Agentului Termic Constanţa le corespund aproximativ 100.000 de persoane.

Restul de 200.000 de locuitori ai municipiului au fost nevoiţi să bage adânc mâna în buzurare pentru a se putea încălzi. La un preţ de 185,9 lei gigacaloria produsă de CET Constanţa, RADET o vinde aproape dublu ca preţ: 338 de lei. Astfel, căldura pentru un apartament cu trei camere depăşeşte frecvent 700 de lei. Ca o ironie a sorţii, constănţenii care locuiesc în blocurile ANL şi se încălzesc cu gaze prin intermediul centralelor de bloc administrate de RADET, plătesc cel mai mult facturile la întreţinere, respectiv 1.000 de lei pentru două camere.

Spre comparaţie, posesorii centralelor proprii deapartament nu scot din buzunar mai mult de 200 sau 300 de lei pentru încălzire în fiecare lună. Potrivit RADET, locatarii din blocurile ANL risipesc căldura. „Aceste preţuri se justifică, cel mai probabil, prin faptul că cei cărora li se furnizeaza energie termică de la RADET, folosind ca sursă de producere gazele, deschid ferestrele dacă le este foarte cald şi nu fac în niciun fel economie”, a spus Liviu Popa, directorul de producţie al regiei de termoficare.

Batjocură la Eforie Nord

Locatarii blocurilor din Eforie Nord s-au debranşat în masă de la reţeaua orăşenească de agent termic. „Apă caldă nu mai avem din noiembrie. Ne spălăm la rude. Acum ne dau căldură câte două ore dimineaţa, la prânz şi seara. Mulţi dintre locatari sunt pensionari şi au preferat să se debranşeze. În blocul în care locuiesc mai suntem doar patru familii care primesc căldură. Factura în fiecare lună este între 900 şi 1.200 lei pentru fiecare apartament” a precizat Puiu Iordache, locatarul unui bloc situat în centrul oraşului.

Potrivit Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice, preţul de facturare a energiei termice la populaţie era, la sfârşitul anului trecut, de 319 lei pentru o gigacalorie la Eforie Nord, respectiv locul al treilea la nivel naţional. Blocurile din Eforie sunt racordate la două puncte termice autonome pe care autoritatea locală le-a dat în administrarea Ecotherm Energy SRL, înfiinţată în 2009 şi care, în 2010, figura în evidenţe cu cinci angajaţi.