Fostul procuror Sorin Eugen Iasinovschi de la Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție (SIIJ) a fost recunoscut pentru acțiunile sale corecte în vorbirea publică referitoare la dosarul privind presupusa fraudare a alegerilor de la Primăria Sectorului 1. Aceste acțiuni au fost considerate necesare pentru a preveni deteriorarea imaginii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în cadrul căruia funcționa SIIJ.
Concluziile în acest sens au fost trase de judecătoarele Adina-Oana Surdu, Ruxandra-Monica Duta, Maria Hrudei, Lavinia Curelea, Liliana Visan și Georgiana Toader de la Înalta Curte de Casație și Justiție, la data de 3 aprilie 2023.
Acestea au anulat avertismentul primit de Iasinovschi în data de 13 octombrie 2022 din partea Secției pentru procurori în materie disciplinară din Consiliul Superior al Magistraturii. Avertismentul fusese acordat în urma unui dosar disciplinar deschis în 2021, la solicitarea Procurorului General de atunci, Gabriela Scutea.
În urma demisiei sale din magistratură în luna iunie, procurorul Iașinovschi a primit avertisment pentru presupusa „nerespectare nejustificată a dispozițiilor ori deciziilor cu caracter administrativ dispuse în conformitate cu legea de către conducătorul parchetului”. Consiliul Superior al Magistraturii a susținut că intervențiile televizate din vara anului 2021 ale procurorului SIIJ încălcau Ordinul nr. 235 din 25 august 2014, referitor la relația dintre Ministerul Public și mass-media.
Și totuși…
Înalta Curte de Casație și Justiție a respins avertismentul, subliniind că limbajul utilizat de Iașinovschi în intervențiile televizate a fost adecvat și în limitele libertății de exprimare. Hotărârea a fost pronunțată cu patru voturi la unul, procurorul CSM Codruț Olaru exprimând o opinie separată.
Olaru a considerat că acțiunea disciplinară ar fi trebuit respinsă, argumentând că prin intervențiile televizate, Iașinovschi a gestionat eficient situația și a prevenit speculațiile mediatice care ar fi putut afecta imaginea PICCJ.
1 cât 5
Opinia lui Olaru a fost ulterior adoptată de completul de cinci judecători de la ÎCCJ, care a respins definitiv acțiunea disciplinară împotriva procurorului Iasinovschi în data de 3 aprilie 2023. Decizia ÎCCJ, numărul 79/2023, pronunțată în dosarul nr. 88/1/2023, a fost motivată în ianuarie 2024.
Aprecierea că nu există o legătură de cauzalitate între acțiunea de nerespectare a ordinului procurorului general și urmarea produsă este validată de faptul că rezultatul comportamentului procurorului trebuie analizat într-o interdependență cu abaterea disciplinară prevăzută de articolul 99, litera a).
În unanimitate, Secția a stabilit că prin intervenția în cadrul emisiunilor televizate, procurorul Iașinovschi Sorin Eugen și-a exercitat dreptul la liberă exprimare cu privire la un subiect care a generat dezbateri contradictorii în spațiul public, iar modalitatea de exprimare nu a fost de natură să aducă atingere independenței și imparțialității justiției sau prestigiului acesteia.
Deoarece intervenția procurorului în cadrul celor două emisiuni televizate nu a avut ca rezultat afectarea independenței și imparțialității justiției sau prestigiului acesteia, este evident că nu există o legătură de cauzalitate între această acțiune și consecințele nerespectării ordinului procurorului general. Astfel, între cele două acțiuni ale procurorului nu există o legătură de la cauză la efect.
Și toate astea din cauza posibilei fraudări a alegerilor locale din anul 2020 de la Sectorul 1
