Costel Alexe este cel care, din poziția de ministru al Mediului, declara că trenurile și camioanele încărcate cu masă lemnoasă brută care pot fi văzute extrem de frecvent circulând prin România transportă doar doborâturi de vânt.
Nici urmașul său, Tanczos Barna, nu are o imagine mai bună în privința stopării fenomenului extrem de grav al defrișărilor ilegale din țara noastră, fiind acuzat că patronează interese obscure care nu au legătură cu apărarea codrilor României, din contră.
Acuzele la adresa actualului ministru al Mediului au curs încă din ziua preluării mandatului, mai multe publicații scoțând în evidență activitatea sa anterioară ce nu se înscria deloc pe orbita acțiunilor de protejare a mediului.
Tanczos Barna a atras atenția, încă înainte de a deveni ministru al Mediului, prin declarațiile sale în ceea ce privește vânătoarea urșilor. ”Nu putem transforma România în grădina zoologică a Europei”, crede el.
În plus, a votat pentru vânătoarea cormoranilor, susținând demersul lui Petre Daea și nemulțumirile legate de faptul că păsările sălbatice mănâncă prea mult pește.
”România nu poate fi grădina zoologică a Europei”
”Nu putem transforma România în grădina zoologică a Europei, nu ne putem asuma mai mult decât trebuie în protejarea unor specii de animale sălbatice. Populația de urs creşte, a depăşit deja 10.000 de exemplare în România, iar ţara noastră şi-a asumat, printr-un angajament faţă de UE, că va păstra un efectiv de aproximativ 6.000 de urşi”, declara senatorul Tanczos într-o conferinţă de presă susținută la Miercurea Ciuc.
În viziunea celui care avea să devină ministru al Mediului, numărul urşilor din România creşte anual cu ”sute, poate mii de exemplare”, iar aceste animale sălbatice şi-au depăşit habitatul natural şi reprezintă un real pericol atât la adresa oamenilor, cât şi pentru alte specii.
”Nu există, cred, în UE o ţară unde să fie atâtea pagube, atâtea atacuri ale urşilor, nu putem noi să ducem în cârcă dezideratele întregii Uniuni la nivel de populaţie de urşi, ei să aibă producţii de 10.000 de tone de porumb la hectar, de zece ori mai multe bovine pe hectar şi noi să nu putem creşte efectivele şi să pierdem cotele de lapte pentru că noi trebuie să păstrăm natura intactă, speciile protejate. (…) Este inadmisibil să tratăm acest subiect strict din punctul de vedere al protejării unui animal sălbatic”, spunea Tanczos Barna.
El și-a pus dealtfel vorbele în practică, înaintând în 2019, alături de grupul UDMR din Senat, un amendament la proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr.407/2006.
În urma acestei modificări legislative, ursul urma să fie trecut din lista de animale protejate în rândul animalelor libere pentru vânat în perioadele stipulate de lege.Proiectul de lege a fost aprobat în această formă de Senat și a ajuns la Camera Deputaților, generând un adevărat scandal la vremea respectivă.
”Pentru o perioadă de 5 ani, ursul a fost trecut în altă anexă, care permite emiterea unor autorizaţii prin care populaţia de urs poate fi optimizată. Prin reducerea în ultimii ani a intervenţiei oamenilor, populaţia de urs a scăpat practic de sub control. Dacă ne uităm la alte state UE, vedem că folosesc acest drept de derogare de la Directiva UE şi intervin în mod profesionist şi hotărât pentru reglementarea şi optimizarea populaţiei. Asta dorim şi noi de la Ministerul Mediului – să găsească în această perioadă o soluţie să negocieze cu Comisia Europeană un program de derogări prin care să se intervină, alături de asociaţiile de vânătoare, pentru optimizarea populaţiei de urs din România”, declara atunci cel care avea să devină ministru al Mediului, cu susținerea UDMR.
Speciile de păsări din România, susținute doar de public
Dar nu doar urșii vor avea suferit din cauza vederilor celui care ocupă în prezent scaunul de ministru al Mediului, ci și zeci de specii de păsări, începând cu cormoranii, trecând pe la păsările migratoare, cântătoare și terminând cu cocoșul de munte, specie cu risc de dispariție, pentru care vânătoarea a fost interzisă timp de zece ani, până să preia mandatul Tanczos Barna și să schimbe lucrurile în rău.
Tánczos Barna a votat în 2019 și pentru modificarea și completarea Legii nr.407/2006 a vânătorii și a protecției fondului cinegetic și completarea Ordonanței de urgență nr.57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, prin care se pot vâna cormoranii în perioada 1 septembrie- 28 februarie.
În timpul mandatului său de ministru, a fost adoptată de Parlament, în mai 2022, o nouă Lege a vânătorii, caracterizată de Societatea Ornitologică Română – SOR ca fiind unul din cele mai distructive acte normative care au existat vreodată în legislația românească în privința exploatării resurselor naturale.
Principalii susținători ai legii au fost parlamentarii din arcul guvernamental: PSD, PNL și UDMR, ultima fiind formațiunea politică ce l-a propulsat pe Tanczos Barna în poziția de ministru al Mediului.
Ministerul condus de Barna nu a avut nicio opoziție la adresa noului act normativ, așa cum a arătat directorul executiv al SOR, Dan Hulea: ”Din păcate, singura susținere pe care o pot avea speciile de păsări este reprezentată de publicul larg în condițiile în care aleșii din Parlamentul României legiferează constant prevederi în defavoarea populațiilor de specii de păsări sălbatice, indiferent de partidele aflate la guvernare”.
Lege pentru vânători
Noua formă a Legii vânătorii propune două modificări importante cu efecte majore cu potențial distructiv asupra biodiversității. Prima modificare vizează renunțarea la sistemul de cote de vânătoare anuale pentru speciile de păsări migratoare și înlocuirea acestuia cu un număr maxim admis zilnic, din fiecare specie, pentru fiecare vânător. Cea de-a doua modificare vizează diminuarea timpului de stagiatură necesar dobândirii calității de vânător.
Potrivit SOR, ”dacă în forma inițială a legii, pentru specia gârlița mare (Anser albifrons) exista o cotă anuală de circa 50.000 de indivizi, în noua formă adoptată de către Camera Deputaților această cotă anuală este înlocuită cu o cotă zilnică de 10 exemplare pentru fiecare vânător. În acest fel s-a estimat că pentru gârlița mare într-un sezon de vânătoare în noua formă se poate ajunge teoretic la o cifră de 865.920 de exemplare recoltate, adică de peste 17 ori mai multe decât în forma inițială a legii. Situația este la fel de îngrijorătoare și pentru o specie cu un statut de conservare nefavorabil: turturica (Streptopelia turtur). Aceasta a înregistrat un declin accentuat în Europa în ultimele decenii, fapt pentru care a dobândit statutul de specie vulnerabilă atât la nivel european, cât și global. De exemplu, Franța a interzis deja vânătoarea la această specie, iar alte țări au redus semnificativ cotele de vânătoare. În România, cota de vânătoare în sezoanele trecute era de aproximativ 40.000 de exemplare. În noua formulă, se poate ajunge la 900.000 de exemplare”.
Cea mai recentă ”ispravă” a ministrului Tanczos Barna, și aceasta avantajând evident asociațiile de vânători, este redeschiderea vânătorii la cocoșul de munte, specie considerată a fi rară, cu risc de dispariție. De data aceasta, noile cote de vânătoare pentru cocoșul de munte sunt aprobate direct printr-un ordin de ministru, vânătoarea la această specie pe cale de dispariție fiind practic reluată, după 10 ani de interdicție.
”Eu nu sunt de acord de principiu cu vânătoarea la cocoși de munte, dar și la alte specii. De ce? Pentru că sunt specii rare pentru care noi nu avem niște evaluări naționale. Asociațiile de vânători nu fac niște evaluări standard. Problema mare la multe specii de păsări e că nu au calcule populaționale. Adică asociațiile de vânătoare nu fac astfel de calcule. Și atunci, dacă nu știi câte găini ai în curte, nu știi câte poți să tai”, a declarat Emanuel Baltag, președintele SOR.
La rândul său, Agent Green, una dintre cele mai cunoscute ONG-uri din România pentru protecţia mediului, critică în termeni drastici reluarea vânătorii la cocoșul de munte și cere din nou demiterea ministrului.
Ursul Arthur și toți ceilalți urși
Vânătoarea la urs rămâne însă domeniul care a declanșat cele mai puternice ciocniri între Tanczos Barna și activiștii de mediu, care i-au adus ministrului grave acuzații legate de apărarea intereselor vânătorilor, în dauna faunei din pădurile țării.
Citește și Cum s-a înmormîntat mediatic și politic Scandalul Ursul Arthur la un telefon primit de liderii politici și de moguli
Vara anului 2021 a adus apogeul acestor ciocniri, activiștii de mediu acuzându-l deschis pe ministru că ”pregătește legalizarea vânătorii la trofeu”.
Scandalul din jurul împușcării ursului Arthur de către prințul austriac Emanuel von und zu Liechtenstein, cu derogare primită de la Ministerul Mediului, precum și eșecul lui Tanczos Barna de a demonstra că nu a fost doar un nefericit accident, ci o vânătoare organizată și premeditată la trofeu, au stârnit controverse foarte puternice în opinia publică românească, în urma cărora ministrul a ieșit cu imaginea puternic șifonată.
Citește și Vom ucide toți urșii voștri, toate păsările voastre din Delta Dunării, toți cocoșii de munte, toți mistreții și toți cerbii. Sunteți o țară ieftină, cu conducători ieftini, politicieni corupți și o meritați
”Organizațiile Agent Green și VGT (Austria) condamnă uciderea ursului brun Arthur de către vânătorul de trofee, Prințul Emanuel von und zu Liechtenstein, care a venit în România în luna martie pentru a-l împușca. Prințul Emanuel von und zu Liechtenstein, rezident în Riegersburg, localitate situată în regiunea austriacă Stiria, și-a fundamentat uciderea celui mai mare urs prin derogarea oferită de ministerul mediului din România acordată pentru eliminarea unei ursoaice cu pui care ar fi cauzat pagube anul trecut la unele ferme din Ojdula, județul Covasna. Dar în realitate Prințul nu a omorât ursul problemă, ci un mascul care trăia în adâncul pădurii și care nu venise niciodată în apropierea localităților. Ursul Arthur a fost observat vreme de mai mulți ani de rangerul Agent Green din zona respectivă și era recunoscut ca fiind un exemplar sălbatic și neobișnuit cu prezența omului și sursele de hrană oferite de acesta. Habitatul său era aria protejată Natura 2000 Oituz-Ojdula ROSCI0130.”, a scris Agent Green în data de 5 mai 2021 pe site-ul propriu.
”Arthur avea vârsta de 17 ani și a fost cel mai mare urs observat în România și probabil cel mai mare care trăia în Uniunea Europeană. Măsurătorile cadavrului indică faptul că Arthur avea 593 de puncte din 600 care reprezintă maximum posibil în industria vânătorii de trofee.
Nu am mai auzit de un asemenea punctaj record până acum. Mă întreb cum a putut prințul să confunde o femelă cu pui care vine la sat cu cel mai mare mascul care exista în adâncul pădurii. Este clar că prințul nu a venit să rezolve problema localnicilor, ci să omoare ursul și să își ducă acasă cel mai mare trofeu pentru a-l agăța pe perete. Avem de-a face cu o partidă de braconaj, de vreme ce au împușcat ursul greșit”, a acuzat Gabriel Păun, președintele Agent Green.
Derogări pentru vânătoare date la întâmplare
Pentru Tanczos Barna a fost însă ”extrem de complicat” să se stabilească exact ursul care a fost împușcat:
”Am avut mai multe cereri de extragere de la acea asociaţie de vânătoare. O solicitare pentru un urs a fost aprobată. Am demarat un control pentru a clarifica ce s-a întâmplat acolo. Încă nu avem rezultatul controlului.
Vom prezenta imediat situaţia cum se va finaliza controlul. Un lucru este cert: acolo sunt mai mulţi urşi-problemă. Cel puţin aşa rezultă din cererile depuse. Documentaţiile nu au fost complete, motiv pentru care doar o cerere s-a aprobat din trei.
Citește și EXCLUSIV! Tanczos Barna încalcă legislația europeană și legalizează capcanele de vânătoare, punând în pericol mai multe specii de mamifere
Din materialele prezentate zilele trecute pe posturile de televiziune am văzut că oamenii spun, în continuare, că anumite exemplare intră în gospodării, în intravilan, creează probleme. Aşteptăm rezultatul controlului şi vă vom informa. Sunt cereri depuse pentru mai multe exemplare care creează probleme în zonă.
Primim aproape zilnic zeci de solicitări din teritoriu. Este perioada în care au ieşit din bârlog aceste animale sălbatice şi creează probleme în foarte multe zone din ţară. Acolo unde dosarele sunt complete, le analizăm şi acolo unde se impune va fi aprobarea extragerii, dar asta nu înseamnă că prin extragerea a nouă exemplare din miile de exemplare din ţară se rezolvă problemele peste tot”, a afirmat el pentru un post de televiziune.
”Este foarte complicat să stabileşti dacă într-un fond de vânătoare doar un urs care a fost văzut că a intrat o dată şi a doua oară este cel care a fost extras. Identificarea şi extragerea se fac conform legii de către asociaţia de vânătoare şi este responsabilitatea lor să extragă exemplarele problemă.
Acolo unde sunt mai multe cereri, mai multe exemplare deja poţi începe discuţiile dacă este acela care a fost aprobat sau pentru care s-a depus prima sau a doua sau a cincea solicitare. Aprobările de derogare se dau doar în cazurile în care este necesară intervenţia sau extragerea în zonele unde aceste animale creează probleme.
Se depune o cerere la Direcţia de biodiversitate din minister, se analizează dacă dosarul este complet, se emite un Ordin, se publică în Monitorul Oficial după care executarea activităţii de relocare sau extragere se face cu autorităţile locale, descentralizate, autoritatea descentralizată a ministerului din judeţ şi asociaţia de vânătoare (…)”, a susţinut Tanczos Barna.
”Ministrul a coalizat cu vânătorii de trofee”
Conflictul s-a acutizat ulterior, ca urmare a anunțului făcut de Tanczos Barna cu privire la modificarea legislației în sensul înlesnirii vânătorii la urs.
”Am inițiat o serie de consultări cu privire la atacurile de urși din ultimele zile în Ținutul Secuiesc cu toate organizațiile și instituțiile direct implicate în această zonă pentru a discuta despre modificarea legislației care ar da posibilitatea autorităților locale – ca prin sedare sau împușcare – să poată să intervină în maximum 24 de ore de la sesizarea unui atac (…)”, a scris atunci ministrul Mediului pe Facebook, în urma unui eveniment nefericit în care un bărbat de 53 de ani a fost atacat de un urs într-o localitate din Harghita, fiind nevoie de spitalizare și supunerea lui unei intervenții chirurgicale.
Citește și Cum a scăpat Ministerul Mediului șacalii aurii de sub control: raportări din pix, studii inexistente, presiune pe vânători și perspectiva capcanelor
Contextul era dealtfel unul cu totul extraordinar, autoritățile locale susținând că era al doilea atac din județ în ultimele 48 de ore.
ONG-urile de mediu l-au acuzat însă pe Tanczos Barna că a profitat de acest context pentru a lua măsuri care să privilegieze interesele vânătorilor.
”Intervenția de prevenție în pădure, chiar și acolo unde ursul nu a coborât în sat, dar „ar putea” deveni periculos deschide larg poarta organizării partidelor de vânătoare la trofeu”, a acuzat organizația Greenpeace, într-un protest publicat pe rețelele sociale.
Iar Agent Green a inițiat o petiție on-line pentru demiterea ministrului Tanczos Barna.
”În cele 6 luni care au trecut de când România îl are ca ministru al mediului pe Tanczos Barna nu s-a schimbat nimic în bine. Ba din contră. Acest ministru a coalizat cu vânătorii de trofee, cu mafia lemnului și blochează inițiative legislative benefice naturii, precum și finanțări cheie pentru rezolvarea unor probleme de mediu. Singurele victorii pentru natură sunt cele în instanțele de judecată. Mentalitatea la minister nu s-a schimbat deloc. Natura nu este văzută ca suport al vieții ci ca pe o piedică care trebuie rezolvată. Acestea sunt doar câteva dintre problemele majore pentru care acest ministru trebuie schimbat urgent”, susține petiția amintită.
Protestele activiștilor de mediu nu au avut însă darul de a-l sensibiliza pe Tanczos Barna, care a replicat în stilul său caracteristic, luând partea vânătorilor:
”Am spus de fiecare dată că intervenția se face de către personalul tehnic al asociației de vânătoare. Nu cred că în cazul în care ursul atacă, nu cred că în cazul în care omul este în pericol, nu cred că în cazul în care un femier, un copil, o familie este în pericol, vreo asociație (de activiști) poate să apere viața umană.”, a spus ministrul Mediului.
Scandal la Romsilva
Tanczos Barna a fost acuzat în mai multe articole de presă că a numit și sprijinit numirea în conducerea Romsilva a unor persoane doar pentru că acestea reprezentau interese obscure, fără legătură cu bunăstarea fondului împădurit.
La începutul lui 2022, ministrul Mediului a fost acuzat că, prin numirea a șapte membri provizorii ai Consiliului de Administrație de la Romsilva, a trecut administrarea acestei regii sub controlul unor reprezentanți ai UDMR și al unor vânători cu greutate.
Mai mult decât atât, Daniel Nicolaescu, numit director general la ROMSILVA la finele verii acestui an, s-a confruntat cu grave acuzații legate de modul în care a condus Ocolul Silvic Săliște, fiind nevoit să achite despăgubiri de peste 50.000 de euro, echivalentul prejudiciului pe care acesta l-ar fi produs Obștii în perioada 2019 – 2020, potrivit jurnalistului Andrei Ciurcanu.
Ministrul Mediului a declarat, în iunie 2022, pentru Digi 24: ”Pot să afirm fără să exagerez că acele vremuri, cu defrișările masive unde au dispărut păduri de pe versanți, unde sute de hectare au fost tăiate ilegal, au apus. Nu mai există asemenea tăieri în țară”.
El a fost însă contrazis de coordonatorul de campanii pe păduri și biodiversitate de la Greenpeace România, Ciprian Gălușcă, care a declarat pentru rfi.ro: ”O percep ca pe o fentă, un giumbușluc, prin care ministrul încearcă să devieze un pic discuția. Practic, dumnealui ne spune că nu mai avem acele tăieri de acum zece ani, de acum cinci ani, tăieri rase, versanți dezgoliți de pădure și că lucrurile sunt în regulă. Este adevărat că de când avem imagini satelitare disponibile publicului larg (…), tăierile acestea de sute, mii de hectare rase, complet ilegale, fără nici un fel de act au dispărut. Însă suntem în răsăritul altor vremuri, dacă acelea au apus, iar în vremurile astea, tăierile se întâmplă în continuare, cele ilegale, doar că se întâmplă selectiv, se întâmplă în foarte strânsă legătură cu tăierile care au practic aviz și atunci sunt din ce în ce mai greu de depistat din satelit. Este asta o îmbunătățire a situației? Mă îndoiesc. Nu avem în realitate nici un fel de îmbunătățire”.
”România nu poate deveni grădină botanică”
Mai mult decât atât, societatea civilă, prin Declic, îl acuza în septembrie 2022 pe Tanczos Barna că este un promotor al exploatărilor forestiere. Plecând de la declarația ministrului că pădurea ”nu poate deveni grădină botanică”, Declic a organizat un protest pe care l-a explicat prin publicarea unui comunicat de presă: ”Ca într-o plimbare printr-o grădină botanică, Comunitatea Declic va merge direct în mijlocul votanţilor lui Tanczos Barna pentru a le arăta în ce s-a transformat trimisul lor în Parlament: un promotor al exploatărilor forestiere, inclusiv din parcurile naţionale. Caravana Ruşinii va duce, în 22 de localităţi din judeţul Harghita, două imagini reprezentative pentru acţiunile distructive ale ministrului Mediului: 1. Tanczos Barna, votat în mai multe rânduri în topul celor mai atrăgători politicieni maghiari, a devenit Bărbatul fatal… pentru păduri. 2. Sărutul morţii, o expresie des folosită în zona electorală a lui Tanczos Barna, ilustrează atitudinea ministrului, la adresa pădurilor: defrişări cu voie de la cei puşi să le protejeze.
Mesajul este întărit de imaginea unei fâşii defrişate din Parcul Naţional Semenic. Asta pentru că ministrul neagă că ar exista defrişări în parcurile naţionale. Iar minciuna ministrului condamnă la moarte pădurile seculare”, se precizează în comunicat.
Însă atitudinea lui Tanczos Barna cu privire la protecția mediului a fost relevată chiar de el însuși, într-o declarație făcută în plenul Parlamentului, în februarie 2018, cu ocazia dezbaterilor legate de Legea Codului Silvic: ”Am ascultat cu multă atenție discursul antevorbitorului meu. Este bine-venit acest discurs, chiar și vehement, chiar și foarte, foarte convins de acele principii de dezvoltare durabilă, de amprentă de carbon și așa mai departe, dar trebuie să lăsăm discursul verde, câteodată, poate ”habotnic”, la ușa Parlamentului, odată ce trecem de la mișcările de stradă, de la ONG-uri, în calitatea de senatori. Și aici trebuie să avem o atitudine multidisciplinară, dacă pot să folosesc această sintagmă, pentru că am văzut ce înseamnă autostrăzi blocate din cauza vehemenței unora care, poate, câteodată, pe bună dreptate, încearcă să protejeze o specie de fluturi, de șopârle, de alte ființe pe cale de dispariție, ce înseamnă blocarea unor comunități în beznă și fără infrastructură de secol XXI, odată ce anumite proiecte rămân blocate din cauza prevederilor legii pe Natura 2000, ce înseamnă să nu ai autostradă între Târgu-Mureș și Iași, pentru că nu se poate trece muntele.
Peste tot în Europa se poate construi autostradă oriunde, numai în România nu se poate trece muntele din cauza prevederilor privind protecția mediului.
Dacă nu avem o atitudine multidisciplinară, dacă nu încercăm să căutăm echilibrul, dacă nu susținem, câteodată, industria și nu facem concesii, poate pentru 30 de ani, pentru o anumită zonă, riscăm să ne blocăm în acest discurs, riscăm să nu ne dezvoltăm, cum s-a dezvoltat întreaga Europă, care – în ghilimele sau în paranteză fie spus – a inventat aceste proceduri foarte stricte de protejare a mediului înconjurător după ce au eliminat specii de animale, cum este ursul, de exemplu, au eliminat foarte multe zone care ar trebui să fie protejate acum, nu mai au păduri virgine.
Numai România rămâne să fie grădina zoologică a Europei, o pată verde frumoasă pe harta europeană, fără infrastructură, fără autostrăzi, fără cariere și fără alte dezvoltări. Niciuna dintre abordările extremiste, așa cum am spus și în intervenția mea anterioară, nu este bună, dar nici nu putem să nu avem o atitudine multidisciplinară și să nu lăsăm acest discurs caracteristic ONG-urilor la ușa Parlamentului”, Tanczos Barna pe 26.02.2018.
El a votat pentru modificarea Codului Silvic , în sensul scoaterii din fondul forestier național, fără compensare, a unor suprafețe de teren și pentru sprijinirea prin lege a exploatărilor miniere.
Absolvent de A.S.E.
Potrivit cv-ului publicat pe site-ul Guvernului, Tanczos Barna este economist, terminând Academia de Studii Economice din București în 1998. Are studii postuniversitare la Institutul Bancar Român și a urmat cursurile unui seminar privind politicile de marketing la întreprinderile mici și mijlocii.
În plus, nelipsitul Master la Universitatea Națională de Apărare, prezent în ultimii ani la mai toți demnitarii statului român, este și el prezent.
În privința activității profesionale, exceptând o perioada de doi ani, între 2000 și 2002, în care a fost director financiar al unei societăți comerciale, Tanczos Barna deține o mulțime de funcții asimilate demnitarului public, obținute ca urmare a apartenenței sale politice: consilier local, președinte la Agenția Domeniilor Statului, secretar de stat în Ministerul Transporturilor, în Ministerul Dezvoltării și Turismului, în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, ministrul interimar al Cercetării, Inovării și Digitalizării.
Începând din decembrie 2012 este senator, cel în curs fiind deja al treilea mandat de reprezentant al poporului în Senatul României.
Alte studii, activități profesionale și experință practică legate de domeniul mediului nu apar în cv-ul ministrului, deci se poate afirma fără teama de a greși că nu există.
Pe de altă parte, prezent la finalul lunii noiembrie 2022 în Polonia, la Conferinţa Ministerială a ţărilor care fac parte din Convenția Carpatică, Tanczos Barna a declarat:
”Convenția Carpatică are un potențial uriaș acum când în domeniul mediului sunt pe masă noi ținte ambițioase atât la nivel european cât și la nivel global. În cadrul conferinței am subliniat că trebuie să prezentăm mai bine interesele regiunii noastre, un rezervor unic de biodiversitate. Am pledat pentru acordarea unui sprijin financiar pentru o bună implementare a obiectivelor privind creșterea suprafețelor protejate, modificările privind biomasa, protecția fermierilor, sprijinirea proprietarilor de păduri și pășuni, și protecția carnivorelor mari.
Avem o responsabilitate uriașă în a proteja biodiversitatea dar și a reprezenta comunitățile noastre locale din zona montană. Trebuie să avem un mandat clar de a reprezenta nevoile comunităților noastre locale, adevărații custozi ai acestei bogății naturale. Ei sunt cei care cunosc beneficiile naturii, dar uneori resimt și pericolele, când vorbim despre conflictele om-faună sălbatică, care pot costa uneori şi vieți”.
Programele Rabla
În privința fondurilor puse la dispoziție de Uniunea Europeană, mandatul de ministru al lui Tanczos Barna s-a remarcat în perioada 2020 – 2022 prin îmulțirea programelor de tip ”rabla”, dar și suplimentarea substanțială a bugetelor acestor programe.
Astfel, Tanczos Barna, a anunțat în cursul lunii ianuarie 2022 că programele ”Rabla” și ”Rabla Plus”, care au început în februarie, vor avea anul acesta cel mai mare buget de la lansare, respectiv peste 1,2 miliarde de lei.
”Per total, au fost aprobate la finanţare în jur de 80.000 de autoturisme care au fost cumpărate deja sau vor fi cumpărate prin Rabla Clasic şi Rabla Plus. Este o creştere semnificativă faţă de anii anteriori, pentru că am suplimentat de două ori bugetul celor două programe, am ajuns la un buget de peste un miliard de lei pe anul 2021 şi contribuţia programului pentru întinerirea parcului auto a devenit şi mai importantă şi mai mare prin acest buget.
În 2022 vom lansa acest program la începutul lunii februarie. Este, după mulţi ani, primul an când programul se lansează la începutul anului, de asemenea, este prima dată când planificăm implementarea celor două programe pe trei ani”, a anunţat Tánczos Barna, într-o conferinţă de presă.
El a menţionat că astfel este asigurată predictibilitate şi implementarea unor politici publice astfel încât rezultatul scontat – cel al scoaterii din circulație a cel puţin 250.000 de autoturisme mai vechi de 15 ani, până în 2026 – să fie atins.
Ulterior, în luna mai 2022, Tanczos Barna a declarat că România a înregistrat cea mai mare creştere procentuală din Uniunea Europeană a înmatriculărilor de autovehicule electrice, în primele patru luni ale acestui an.
”Strategia făcută pentru următorii patru ani, adică 2021, 2022, 2023 şi 2024, a dus la o creştere-record a numărului de maşini electrice înmatriculate în România. Suntem primii din Europa la capitolul creştere.
Conform ultimelor statistici făcute la nivel european, pe primele patru luni din 2022, România are cea mai are creştere procentuală în ceea ce priveşte numărul de maşini electrice înmatriculate într-o ţară a Uniunii Europene.
Avem 408% creștere faţă de 2021, în primele patru luni. Acestea sunt maşini comandate în cursul anului 2021 și au fost înmatriculate în 2022. Bugetul pe care l-am asigurat pentru ‘Rabla Plus’, anul trecut, a dus la o asemenea performanţă”, a spus el.
De asemenea, lansarea programului Rabla pentru Electrocasnice s-a bucurat încă de la început, în 2021, de un succes uriaș în rândul populației.
Bugetul repartizat de Administraţia Fondului de Mediu a fost epuizat în 5 minute de la deschiderea aplicaţiei informatice. Conform informaţiilor reprezentanţilor Ministerului Mediului, este vorba de un buget de 14 miloane de lei prin care cei înscrişi au obţinut 35 de mii de vouchere.
Prin urmare șefii din Ministerul Mediului au decis să organizeze în 2022 o a doua ediție.
Întârzieri în programele de mediu
Programul Casa Verde Fotovoltaice a suscitat, de asemenea, un inters uriaș în rândul populației dar, în urma numeroaselor controverse și eșecuri ale Administrației Fondului de Mediu de a gestiona derularea programului fără sincope, s-a luat în cele din urmă decizia trecerii acestuia la autoritățile locale.
”Scopul este eficientizarea programelor, simplificarea procedurilor şi scurtarea perioadei de analiză a dosarelor, astfel încât cetăţenii să beneficieze, în cel mai scurt timp, de sprijinul financiar.
Am avut, astăzi, o discuţie constructivă cu reprezentanţii Asociaţiei Municipiilor din România despre pregătirea lansării programelor ‘Rabla Local’ şi ‘Casa Verde Fotovoltaice’, dar şi despre finanţările din PNRR acordate localităţilor prin Ministerul Mediului.
Din 2023, pornim atât programul ‘Rabla Local’, cât şi programul ‘Casa Verde Fotovoltaice’, dezvoltând un sistem informatic centralizat de înscriere în program, pe baza căruia autorităţile locale vor acorda bani locuitorilor”, a precizat Tanczos Barna în octombrie 2022.
În general vorbind, potențialii beneficiari se plâng de întârzieri tot mai mari în derularea programelor gestionate de Ministerul Mediului, aproximativ 17.000 de dosare așteptând încă la finele lui noiembrie 2022 aprobarea pentru a participa la programul Casa Verde Fotovoltaice.
De asemenea, există întârzieri în punerea în aplicare a intențiilor legislative ale Ministerului Mediului cu privire la reciclarea ambalajelor de tip PET.
Chiar Tanczos Barna a recunoscut că termenul de 1 octombrie 2022, până la care totul trebuia pus la punct, nu poate fi respectat:
”Temerea de bază este timpul. Nu există în Europa ţară care să fi implementat sistemul SGR în mai puţin de doi ani, chiar 3-4.”
Infringement pe deșeuri
În ciuda declarațiilor și eforturilor întreprinse de Ministerul Mediului, Comisia Europeană a declanșat în noiembrie 2021 procedura de infringement împotriva României, care riscă sancțiuni financiare substanțiale din cauza nerezolvării problemei gropilor de gunoi.
Citește și Se anunță încă un an de coșmar pentru locuitorii localităților de lângă groapa de gunoi Vidra. Agenția pentru protecția mediului Ilfov a vizat autorizația de mediu în ciuda numeroaselor reclamații
”Este o lecţie dură pe care o primim astăzi de la Comisia Europeană, însă nicidecum una neaşteptată. Privind în urmă la această procedură, începută în 2012, pot spune chiar că autorităţile europene au fost excesiv de îngăduitoare şi ne-au acordat toate şansele posibile să ne îndeplinim obligaţiile, asumate de ţara noastră prin Tratatul de Aderare”, a declarat cu această ocazie Tanczos Barna.
Ministrul afirmă că Guvernul şi Ministerul Mediului nu vor permite ca aceste eventuale sancţiuni financiare să fie plătite de la bugetul de stat.
”Aplicarea principiului ‘poluatorul plăteşte’ este singura soluţie, aşadar ne vom întoarce împotriva deţinătorilor acestor depozite și îi vom trage la răspundere. Vom face asta pentru că, din cele 48 de depozite neconforme rămase neînchise şi care fac obiectul cauzei, proprietarii acestor depozite au reuşit să închidă, în 10 ani, doar șase, dintre care 3 au fost închise abia anul acesta.
Este vorba despre depozite municipale şi industriale istorice, pe care nu se mai depozitează de zeci de ani, dar care, în loc să fie închise conform şi ecologizate, au fost pur şi simplu abandonate de proprietarii lor”, a mai transmis ministrul.
