Scripcaru şi Justiţia cântă „Aria Dedeman”

George Scripcaru, primarul municipiului Braşov a semnat documente ilegale pentru a permite construirea, în timp record, a celui mai mare magazin Dedeman din ţară. Primarul Scripcaru şi angajaţii primăriei au permis Dedeman să construiască pe terenul altui proprietar, fapt de neînchipuit oriunde în lumea civilizată.

Cererea de nulitate a autorizaţiei de construire este pe rolul instanţei de contencios de la Tribunalul municipiului, unde sefa sectiei este si sotia avocatului care reprezinta Dedeman.

„La loc comanda” cu legea urbanismului

În luna august 2008 Dedeman a solicitat un certificat de urbanism pentru construirea  unui centru comercial hypermarket, un depozit material de construcţii şi a unui turn cu panou publicitar, pe un teren din intravilanul Braşovului. La data de 9 septembrie 2008, Dedeman a primit certificatul de urbanism prin care i-a fost adus la cunoştinţă că trebuie întocmit, în primul rând, un plan de urbanism zonal (PUZ), deoarece noua construcţie nu se încadra în prevederile planului urbanistic general, care prevedea acolo zonă de mică industrie, depozite şi servicii, construcţia propusă de Dedeman fiind de fapt un hypermarket, care mai conţine, suplimentar, un punct de comerţ alimentar de tip fast food!

Certificatul de urbanism, semnat de primar şi arhitectul şef al municipiului este actul prin care autorităţile publice locale îi fac cunoscute unui investitor avizele şi acordurile legale de care are nevoie în vederea autorizării de construire solicitate. „Soluţia” aprobată de primar pentru un astfel de caz trebuie să fie unică – dacă ceri mai multe certificate de urbanism pentru acelaşi teren şi tip de construcţie, vei primi un certificat de urbanism în care ţi se vor cere,  întotdeauna, aceleaşi avize. „Pentru aceeaşi parcelă se pot elibera mai multe certificate de urbanism, dar conţinutul acestora şi celelalte reglementări în domeniu trebuie să fie aceleaşi pentru toţi solicitanţii”, avertizează Legea (350/2001) privind amenajarea teritoriului şi urbanismul.   Dedeman SRL a început să alcătuiască PUZ-ul (proiect deosebit de complex care, după aprobarea, prin vot, de către Consiliul Local şi avizul Consiliului Judeţean devine lege de urbanism pentru zona respectivă), pentru care s-au întocmite planşe de urbanism şi s-au luat primele avize obligatorii). Ciudat însă, în luna iulie 2009, Dedeman a mai cerut un certificat de urbanism pentru construirea magazinului, deşi cel vechi era în vigoare 12 luni (cel puţin până în luna septembrie). Şi inutil, veţi zice, din moment ce legea spune că poţi să ceri câte certificate vrei tu, că tot acelaşi răspuns primeşti. Pesemne însă că legea nu este făcută pentru a fi respectată de oameni „aleşi”, precum primarul George Scripcaru sau arhitectul şef Marilena Manolache deoarece, stupoare, la data de 11 august 2009, primarul Braşovului, George Scripcaru, a semnat noul certificat de urbanism prin care nu i s-a mai cerut Dedeman plan de urbanism, ci doar un proiect simplu pentru autorizaţie de construire, care nu mai trebuia votat de consilierii locali, ci doar semnat de primarul Scripcaru..

Procese judecate în sufragerie?

Spre sfârşitul anului 2009, unul dintre vecini a constatat faptul că Dedeman a intrat nepoftit pe terenul său unde a construit parcarea noului magazin. Cum a devenit un obicei în România, protestele SC Condor Real Estate au bătut la uşi închise, inclusiv la cele ale Primăriei sau ale instanţei.Astfel că magazinul deschis în februarie 2010 în Vestul Sălbatic al Braşovului funcţionează bine-mersi şi astăzi pe terenul păgubiţilor, care se judecă cu Dedeman în instanţa de contencios a Tribunalului Braşov. Şeful secţiei de contencios a Tribunalului este Roxana Adam, al cărei soţ, Ioan Adam, conduce cabinetul de avocatură care-l reprezintă pe SC Dedeman SRL. Faptul că procesul este judecat de o subalternă a soţiei avocatului Dedeman pare a fi un motiv logic, chiar de bun simţ, pentru o cerere de strămutare a dosarului la o altă instanţă din ţară. Nu suficient de logic şi pentru Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care a respins cererea, păstrând disputa în familia Adam de sub Tîmpa, din Braşov adică Mică mai e lumea justiţiei, dar dedemanul nu-i mic…

Cadastrul acuză

Ca urmare, tot instanţele braşovene trebuie să judece cererea de constatare a nulităţii autorizaţiei de construire pentru Dedeman, proces în care sunt reclamate Primăria Braşov şi SC Dedeman. Ultima bombă este detonată de conducerea Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Braşov. Aceasta susţine că, dacă se respecta legea, Dedeman nu putea construi niciodată pe terenul altora. „În momentul în care făcea proiectul, fie PUZ, fie pentru autorizaţia de construire, Dedeman  trebuia să facă planul de situaţie al imobilului, să vină cu limitele cadastrale ale imobilelor care sunt înscrise în Cartea Funciară. Dacă făceau acest lucru s-ar fi văzut imediat că este suprapunere cadastrală, că se încalcă proprietatea altcuiva. În momentul în care vedeam că este o suprapunere, noi îi făceam respingere pentru PUZ până se reglementa situaţia. refuzam lucrarea şi le puneam în vedere că trebuie înainte de orice lucrare de construire să rezolve suprapunerea.Documentaţia tehnică ce stă la baza obţinerii autorizaţiei de construire conţine plan de situaţie care are curbe de nivel, puncte cotate… Dacă se făcea, se vedea suprapunerea direct, se făcea respingerea, iar cei de la Primărie nu mai puteau aproba autorizaţia de construire”, au declarat, pentru „Jurnal de Investigaţii”, conducerea Oficiului de Cadastru Braşov.

Surse confidenţiale din cadrul Primăriei Braşov ne-au declarat că motivul pentru care s-a renunţat la planul de urbanism zonal este tocmai acela că planul de situaţie nu putea lipsi din cadrul PUZ-ului. „De aceea s-a şi renunţat, mai mult ca sigur la PUZ, planul de situaţie ar fi arătat că Dedeman construieşte pe terenul altuia. Planul de situaţie este obligatoriu şi pentru a obţine autorizaţia de construire dar este mai uşor, chiar dacă ilegal, să nu observi lipsa acestuia”.

E rândul Parchetului

Legea 50, privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, spune că fără acest plan de situaţie (topografic), nu poate elibera, nici cu pistolul la tâmplă, autorizaţia de construire. Mai grav, acelaşi plan, vizat de Oficiul de Cadastru,  a fost solicitat prin certificatul de urbanism, dar acesta nu a mai fost depus, nefăcând parte din documentaţia completă depusă la dosarul cauzei. Caz în care constatarea nulităţii autorizaţiei de construire o poate face lesne orice judecător independent, în paralel cu cercetarea, de către Parchet, a aspectelor penale.

Organele de anchetă ar mai trebui să caute răspuns la o întrebare evidentă: cum poate o autoritate emite acelaşi act în două forme diferite şi în ce condiţii, dacă cel de-al doilea este cel care încalcă prevederile legale (facem referire la cele două certificate de urbanism, primul în care se cere, legal, PUZ, şi cel de-al doilea în care se omite, chiar opuse, se poate scuza, nu-i aşa, că a îndreptat o greşeală, dacă primul act este cel greşit iar cel de-al doilea este legal. Neglijenţă? Corupţie?

Unul dintre subalternii „ de bază” ai arhitectului şef din Braşov ne-a declarat o mare gogomănie, sub condiţia respectării anonimatului, dar în prezenţa lui Sorin Toarcea, purtătorului de cuvânt al Primăriei Braşov, că nu trebuia PUZ, pentru că magazinul Dedeman nu este magazin, ci depozit cu vânzare. Oare Dragoş Pavăl, patronul Dedeman ar susţine schimbarea denumirii holdingului în „Depozitele Dedeman”? Altfel, Nicolae Ţaric, preşedintele Ordinului Arhitecţilor Braşov este categoric: “Documentaţia de urbanism care trebuie sa stea la baza obţinerii autorizaţiei de construcţie trebuie sa fie PUZ-ul deoarece se schimba funcţiunea zonei din mică industrie în zonă comercială”.

Dragoş Pavăl, preşedintele SC Dedeman SRL, a declarat pentru „Jurnal de Investigaţii”, că motivul pentru care nu i s-a mai cerut eleborarea unui PUZ prin al doilea certificat de urbanism este că „s-a decis că nu este oportun”. Adică, tălmăceşte Dicţionarul explicativ al limbii române, „nepotrivit, care incomodează”. Contactat telefonic chiar din sediul Primăriei Braşov, primarul George Scripcaru a refuzat să răspundă întrebărilor pe care doream să le adresăm, deşi se afla tot în Primărie. Probabil că s-a temut să nu îl întrebăm şi despre scandalul Kronospan.

Scripcaru falsează şi în cazul Kronospan

Braşoveanul Mihai Oancea susţine că societatea Kronospan i-a ocupat în mod abuziv un teren de17.000 de metri pătraţi, la Stupini, iar fabrica nu are nicio intenţie să îl despăgubească. „În 1998, cei de la Kronospan au cumpărat 46 de hectare de teren, respectiv 66 de loturi, pentru ridicarea fabricii. În 2002, când le-au întabulat, au inclus pe listă şi suprafeţele noastre”, a declarat Mihai Oancea. Oancea şi Kronospan au intrat într-un adevărat război imobiliar „În 2006, fabrica a cerut în instanţă anularea donaţiei şi a certificatului de moştenitor. În 2008, eu şi celălat moştenitor am deschis proces de rectificare CF şi anul acesta noi am mai deschis o acţiune prin care le cerem chirie pentru că ne ocupă terenul. Toate procesele sunt pe rol”, spune Oancea. Mai mult, acesta a notat procesele în Cartea Funciară, astfel că austriecii nu pot demara construcţia celei de-a doua fabrici până la soluţionarea litigiului cu Oancea. Cazul face vâlvă în presa locală. Oana Bodea, PR la Kronospan a declarat, pentru “Adevărul de seară”. că acuzaţiile sunt „doar afirmaţii defăimătoare, nefondate”. Oancea a obţinut între timp un raport de expertiză tehnică topografică judiciară a cărui concluzie este că braşoveanul are dreptate – fabrica s-a construit pe terenul lui. Ceea ce nu l-a împiedicat pe George Scripcaru să promoveze un PUZ care s-a aprobat, contrar legii, deşi legal nu era voie, până la soluţionarea litigiilor de pe rolul instanţelor.