Industria jocurilor de noroc a ajuns să fie la fel de profitabilă ca și cea a tutunului sau a medicamentelor, aceasta ajungând în topul plătitorilor de taxe și impozite la bugetul de stat. Potrivit informațiilor furnizate de Asociația Organizatorilor și Producătorilor de Jocuri de Noroc din România ( AOPJNR), Romslot și Rombet, anual, suma care ajunge la bugetul de stat din taxe directe și indirecte este de peste 600 de milioane de euro, gradul de colectare fiind de 99%.
Pentru ca un cazinou să funcționeze legal, acesta trebuie să aibă o licență de la Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN) În momentul de față există 110 cazinouri cu licență valabilă, potrivit site-ului ONJN.
ONJN – Oficiul Național pentru jocuri de noroc – este un organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului României.
Acesta monitorizează și controlează încasările taxelor și impozitelor la bugetul de stat, fiind înființat pentru reglementarea corectă și combaterea sectorului ilegal al jocurilor de noroc. Cele mai importante direcții pentru ONJN sunt depistarea și sancționarea operatorilor ilegali, dar și promovarea unei oferte legate de servicii sigure.
Cine își dorește să își deschidă o sală de jocuri trebuie să achite o taxă de licență, dar și una de autorizare. Mai exact, în cazul jocurilor de tip slot-machine, taxa este de 25.000 de lei pe an, iar pentru un cazino stradal, taxa ajunge și la 400.000 de lei pe an, informează e-juridic.manager.ro.
Totodată, pe lângă această taxă se vor plăti și cele pentru autorizația de exploatare (între 8.000 și 250.000 de lei), iar anual, organizatorii de jocuri de noroc achită trimestrial impozitul pe profit de 16%. Mai mult, statul român primește bani și din impozitul de 25% pe câștigurile jucătorilor ce depășesc 600 de lei pe zi.
Jocurile de noroc de tip slot-machine
Cele mai populare jocuri în rândul românilor sunt cele de tip slot-machine, în limbajul de zi cu zi, păcănele. Principalele motive pentru care jucătorii sunt atrași de păcănele sunt numărul de opțiuni disponibile și îmbunătățirea tehnologică, ce facul jocul.
Potrivit unui sondaj iVox, aproape 23% dintre români din mediul urban și-au petrecut cel puțin o dată timpul liber într-o sală de jocuri. Mai mult, jumătate dintre cei care au răspun sondajului au precizat că își stabilesc dinainte suma pe care sunt dispuși să o joace și nu o depășesc.
În țara noastră, numărul aparatelor de tip slot-machine a rămas constant situat între 60-70 de mii. Potrivit ONJN, în anul 2021 au fost 67.061.
Cum începe dependența de păcănele
Adrian, un fost jucător de păcănele, acum agent de vânzări, a vorbit despre această perioadă, precizând că totul a început dintr-o joacă. Mai mult, el a spus că toți prietenii lui erau dependenți de jocurile de noroc, motiv pentru care a început și el.
„Am început la 15 ani. Aveam un prieten care se juca și am zis să încerc și eu, să văd cum e. Toată lumea era în „febra jocurilor de noroc”, în toate barurile se găseau cel puțin două astfel de aparate. La primii bani băgați am câștigat o sumă frumoasă. Zilnic câștigam, moment în care mi-am spus: Da, acesta este viitorul, de aici o să fac bani. Am avut ghinionul să câștig și am continuat”, a declarat Adrian, pentru Ziarul de Investigații.
După ce a ajuns să joace zilnic, Adrian a mărturisit că a început să își facă datorii.
„Au fost multe momente când am jucat banii de chirie la aparate. Nu am mai mers la școală, ai mei nu știau acest lucru, îți dai seama. Nici nu mai mâncam, începusem să slăbesc. Trăiam doar ca să mă joc la păcănele, atât”, a mai spus acesta.
”Ajunsesem să pierd câteva mii de lei în doar două ore”
„După o vară de muncă, ajungând din nou în fața aparatului, am jucat toți banii strânși în trei luni în doar câteva ore. Nu mai știu exact suma, că am și luat bani împrumut, dar peste 8.000 de lei sigur. Din ce îmi mai amintesc acum”, a mărturisit Adrian, pentru Ziarul de Investigații.
Cu toate acestea, ani la rând, Adrian a avut și ”noroc” la păcănele, precizând că au fost momente când s-a întors acasă cu buzunarele pline.
„O duminică a fost cu noroc, nu o să uit ziua aia. Aveam la mine 100 de lei, iar după ce am jucat câteva ore am reușit să câștig aproape 10 mii de lei. Am dat la toată lumea de băut atunci, pentru ca luni să cer bani împrumut să merg acasă.”
Zin– Cum ți-a afectat viața personală această dependență? Ai început să îi eviți pe cei dragi?
Adrian- Clar. Nici nu mai știam că există. Erau invizibili pentru mine. Cum am spus mai înainte, nu mai mâncam și îi evitam pe cei dragi pe cât posibil. Poate și pentru că începusem să-mi fac datorii. Nu foarte mari, dar existau. Odată, am furat un telefon pentru a putea plăti chiria deoarece jucasem banii cu o seară înainte.
Zin- „Noii tăi prieteni” cu ce sume se lăudau că au jucat?
S-a sinucis din cauza datoriilor de la jocurile de noroc
Adrian- Peste 30.000 de euro, asta a fost suma jucată de un prieten bun în doar câteva luni. Acum e însurat, are copii și a scăpat de această dependență.
Zin– Când ai spus?: gata, e momentul să renunț la acest joc!
Adrian: Nu am avut niciodată în plan să mă las de jocurile de păcănele. Pur și simplu s-a întâmplat. Poate și noul anturaj, facultatea, toate acestea au fost motivele principale. Da, aș fi ipocrit să spun că nu am mai jucat atunci când am avut ocazia. Dar și asta a dispărut, cu timpul. La facultate am conștientizat că „de aici o să fac bani” nu mai este valabil, iar astăzi, privind în în urmă, simt bucurie să pot spune că am aproape 8 ani de când nu am mai jucat la păcănele.
Zin– Câți bani ai pierdut în perioada cât ai jucat?
Adrian: Nu am scris pe nicio listă câți bani am jucat, dar am avut noroc. Eram încă în liceu și nu am avut un salariu. Nu pot să spun o sumă exactă deoarece nu m-am gândit la asta niciodată, dar cred că acum, cu banii respectivi, îmi puteam cumpăra un apartament în centrul Clujului. Mii de euro aruncați pe roșu și negru.
Zin– Ce le-ai transmite celor care se află chiar acum în fața unui aparat de păcănele?
Adrian: Toată lumea trebuie să aibă în minte faptul că jucând la păcănele, singur îți ucizi norocul. „Donezi” banii tăi munciți altcuiva, când ai putea să-i investești în tine. Niciodată nu o să fii pe profit, niciodată nu o să ajungi bogat de pe urma acestor jocuri, din contră, o să ajungi mai sărac decât ești” a concluzionat Adrian.
Europa și jocurile de noroc
Chiar dacă în România, numărul jucătorilor care frecventează zilnic jocurile de noroc este în creștere, în anumite țări din Europa, „febra” acestor jocuri este foarte redusă.
Spre exemplu, în 2020, potrivit datelor publicate de European Gaming and Betting Association ( EGBA), industria de jocuri de noroc a pierdut un sfert din încasările înregistrate față de 2019 ( de la 98,6 miliarde de euro la 75,9 miliarde de euro). Unul dintre motivele principale este reprezentat de pandemia de Covid-19.
Cu toate acestea, în Franța, Germania, Italia și Spania s-a înregistrat o creștere pe piața online a jocurilor de noroc, în defavoarea celor din cazinouri. Mai mult, în Polonia, țară membră a UE, din 2004, jocurile de noroc online sunt furnizate doar prin monopolul de jocuri de noroc al statului.
De asemenea, Albania a interzis jocurile de casino și pariurile sportive offline și online, acestea fiind acceptate doar în cazinourile din stațiunile turistice cu hoteluri de cinci stele.
În România, această industrie este foarte bine dezvoltată, iar milioane de români cad în mirajul jocurilor de noroc.
Ce spune psihologia despre dependența de jocurile de noroc
Răzvan T. Coloja, psiholog clinician, psihoterapeut și consilier psihologic, membru al Colegiului Psihologilor din România, contactat de Ziarul de Investigații, a vorbit despre jocurile de noroc și cum influențează viața unui jucător dependent.
Zin: -Ce este dependenţa de jocuri de noroc şi ce o declanşează?
Răzvan Coloja: – Ca orice altă adicție, dependența de jocuri de noroc are la bază un stimul care provoacă plăcere ori de câte ori se apelează la el. În cazul dependenței de aparate tip slot-machine, mecanismul care întreține cel mai bine adicția este lipsa interacțiunii umane între stagiile jocului. Persoana poate trece de la o etapă la alta fără să fie nevoie să-și ridice ochii din ecran ori să ia o pauză. Procesul automatizat te leagă de scaun și-ți permite să faci de unul singur managementul situației: introducerea banilor în joc, retragerea lor, ”rularea” elementului care determină câștigul sau pierderea jocului. Neîntrerupt din activitate, omul are tendința de a repeta cât mai rapid și neîntrerupt aceleași sarcini, fiecare ciclu încheindu-se cu speranța că ”de data asta voi câștiga ceva”. Speranța aceea și ușurința cu care poți afla rezultatul îl face pe om să decidă să repete acțiunea mai des.
Adicția de jocuri de noroc este totodată o tulburare de control al impulsului, așa cum afirmă DSM-5 (Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders).
Zin: – Care este amploarea acestei dependenţe în România?
Răzvan Coloja: –Datele culese de GfK Romania în 2012 afirmă că 3% dintre români joacă la aparate tip slot-machine. Din aceștia o treime o fac săptămânal. Conform acelorași date, 6% dintre românii cu vârste între 18 și 34 de ani participaseră în ultimul an la jocuri de noroc electronice. Ponderea în rândul românilor de peste 35 de ani era de 1%. Putem spune că vârsta tinereții este unul dintre factori. Genul este un altul, asta deoarece 92% dintre jucătorii din țară sunt bărbați. 65% sunt necăsătoriți iar 74% nu au copii; deci statutul de celibatar și lipsa responsabilităților familiale influențează și ele direcția.
55% dintre jucătorii de ”păcănele” din România merg în localuri în care au acces la asemenea aparate când sunt însoțiți de altcineva – prieteni, amici, colegi, rude.
Bărbații predomină în statistici datorită gradului mare de competitivitate pe care-l dă ponderea mai mare de testosteron din corpul lor (în comparație cu al femeilor). Ponderea de jucători este totodată mai mare în mediul urban deoarece acolo localurile sunt mai numeroase iar deplasarea până la acestea ia mai puțin timp și mai puțin efort.
Zin– Există un tratament pentru această dependenţă?
Răzvan Coloja: –Tratamentul se face la psiholog sau psihiatru. Există terapii specializate pe adicții, unele specializate chiar pe adicția de jocuri de noroc. În România (și-n mare parte a Europei) se practică îndeosebi CBT/REBT – terapii validate științific. Asta pe partea de psihologie. Pe partea de psihiatrie se practică mai mult psihanaliza.
Durata și eficiența terapiei în schimb depind în mare parte de client: cât de dispus e să renunțe la dependența lui, care este mediul de suport de care dispune (familie, prieteni), situația materială, educație, vârstă, gen, cultura din care face parte și – mai important – dacă motivația de a abandona viciul este sustenabilă în timp.
Zin: -Care sunt consecințele pentru persoana care joacă mereu la „păcănele” dacă nu urmează un tratament?
Răzvan Coloja: –Fără excepție, situația la care se ajunge este cam aceeași, cu mici variații – omul pierde absolut tot la jocurile de noroc, se îngroapă în datorii, devine extrem de anxios, iritabil, intră în depresie. Unii recurg și la infracțiuni pentru a face rost de bani pentru a-și susține adicția. Familiile din care fac parte ajung să îi respingă în cele din urmă sau să se destrame. Scade stima de sine, activitatea de zi cu zi devine tot mai mult centrată asupra ideii de a face rost de bani rapid. Intervin insomnii, lipsa apetitului și crește foarte mult nivelul de stres. Foarte puțini oameni sunt capabili să se lase singuri de jocurile de noroc odată intrați în cercul acesta vicios. Nici cei care trec cu bine prin terapie nu au garanția fermă că nu vor recădea într-o zi, fie și peste ani. Viciul fiind și un refugiu din fața apatiei, plictiselii, neplăcerii sau durerii, ori de câte ori omul va fi confruntat cu una din aceste situații va avea tendința să alunge starea prin apelarea la metoda consacrată a viciului. Expectativa generată de posibilitatea rapidă a câștigului induce o trăire intensă: adrenalină și uneori endorfine zburând haotic prin corpul uman. Trăirea e plăcută, e la un buton de joc distanță, așa că omul va avea tendința să tot apese pe acel buton.
Atenția la detalii și exprimări care să inducă senzația de siguranță pentru câștiguri este extremă
Pentru a documenta corect cele de mai sus a trebuit să fac ceva ”research” pe internet. Am găsit site-uri, probabil sponsorizate, cu nume care ocolesc cu eleganță ideea că jocurile de noroc pot reprezenta la nivel de individ adevarate tragedii. Nu de puține ori, în spatele unor încăierări sau chiar sinucideri stau, direct sau nu, jocurile de noroc. În București cel puțin, sălile de jocuri de noroc sunt poate prea multe raportat la numărul de locuitori.
Din ce în ce mai multe reclame la jocurile de noroc au câte o prezență feminină. Întotdeuna aceasta trebuie să fie cât mai sumar îmbrăcată, cât mai ”din popor” și cât mai sexy. Dacă te uiți la ele îți poți imagina cu ușurință care este profilul psihologic al jucătorului român.
Pentru a da ”greutate” afacerii sunt alese site-uri vechi, unele cu credibilitate, unde ți se spune că jocurile de noroc sunt sigure și că acest domeniu este în continuă creștere.
Cumva, toate acestea duc direct la impotența statului român de a-și asigura venituri din alte activități decât jocurile de noroc care, cu o ușurință extraordinară pot duce la distrugerea sigură a unei mase importante dintr-o societate ca a noastră. Nu de puține ori jocurile de noroc au fost comparate cu drogurile de mare risc, care, așa cum este și firesc, sunt interzise.
