Curtea de Apel Bacău a decis că deputatul USR PLUS Iulian Bulai nu a încălcat normele atunci când a scris pe Facebook un soi de explicație a ceea ce înseamnă Crăciunul pentru el, opinie sancționată de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării cu 5.000 de lei.
Aceasta înseamnă că, momentan, deputatul a scăpat de sancțiune, însă CNCD a rămas ferm pe poziții și a atacat soluția pronunțată în iunie de CA Bacău, conform căreia Hotărârea nr. 106 pe care o emisese în 27 ianuarie anul acesta a fost anulată.
Mai departe, soluția finală privind controversata postare a lui Bulai va fi pronunțată la Înalta Curte de Casație și Justiție, care trebuie să decidă dacă la mijloc este sau nu vorba despre discriminare.
Iulian Bulai a început „războiul” în instanță cu CNCD la o lună după ce a fost sancționat, arătând că pe data de 25 decembrie 2019 ceea ce postase pe pagina sa de Facebook era un simplu mesaj despre semnificația Crăciunului „cu un îndemn de implicare în comunitatea locală în sprijinul celor mai vulnerabili, în special copiii, pornind de la pilda Nașterii lui Isus”.
„Reclamantul arată că fapta pentru care a fost sancționat reprezintă o exprimare a unei opinii cu conținut religios în calitatea sa de creștin, care nu este îndreptată împotriva niciunei persoane sau grup de persoane, nu incită la niciun fel de acțiune împotriva cuiva, iar autoritățile și instituțiile statului, inclusiv CNCD, nu pot avea atribuția de a analiza sau sancționa modul în care aceasta respectă sau nu perceptele religioase. CNCD nu se poate substitui unui tribunal religios, în condițiile în care cultele se bucură de autonomie recunoscută constituțional (art. 29 din Constituție), care implică soluționarea internă a unor astfel de situații.
În consecință, în opinia sa, această chestiune a obiectului faptei analizate, practic fiind acuzat de CNCD de blasfemie, depășește aspectele de netemeinicie a hotărârii atacate. în sensul inexistenței unei fapte de discriminare. CNCD ar fi trebuit să constate că nu are atribuția de a investiga în ce măsură opiniile sale religioase sunt conforme sau nu perceptelor ecleziastice, cu atât mai puțin de a concluziona că „duc în derizoriu perceptele, dogmele religiei””, explica deputatul în acțiune.
De principiu, instanța a analizat ceea ce a susținut Bulai în apărarea sa tot prin prisma exemplelor privind libera exprimare din alte țări ale Uniunii Europene, adică tocmai ceea ce făcuse și CNCD atunci când a decis amendarea deputatului. Însă opinia instanței a fost una complet diferită.
„Nu există niciun temei a considera că a instigat la ură sau că a fost un discurs politic; de asemenea, nu s-a produs un act de îngrădire a libertății religioase a vreunei persoane pentru ca statul, prin instituțiile sale și legislația existentă să restrângă, la rândul său, libera exprimare.
Demnitatea umană face parte din drepturile fundamentale confirmate prin Constituția României, cât și Curtea de Justiție. Totodată trebuie avut în vedere că prin art. 30 din Constituția României, cât și prin hotărârile Curții Europene de Justiție s-a statuat că un aspect esențial al unei societăți democratice este și libertatea exprimării și toleranța.
(…) Anumite idei, critici sau satira cu privire la religia sau credința unei persoane sau grup persoane creează o stare de nemulțumire, dar ceea ce este esențial este PRINCIPIUL PROPORȚIONALITĂȚII între natura și gravitatea celor afirmate și dreptul la libera exprimare”, se arată în motivarea instanței, publicată pe Rolii.ro.
La vremea în care a aplicat sancțiunea, CNCD „a considerat că folosirea elementelor religioase, pe care se bazează creștinismul, folosirea unor analogii, trimiteri, comparații cu sintagma/expersiile: ”mamă surogat”, ”mama adolescentă”, ”fără ca părinții lui să fi făcut dragoste”, dintr-o familie foarte ciudată”, ”tată care acceptă paternitatea fără să fi contribuit” duc în derizoriu preceptele, dogmele religiei, ducând în derizoriu chiar miracolul nașterii ,,Mântuitorului”.
Textul aduce atingere demnității umane a creștinilor prin crearea unei atmosfere ostile, degradante și umilitoare la adresa acestora, statutul său de parlamentar implicând o mai mare răspundere în exercitarea libertății de exprimare.
Mai mult, se poate observa că reclamatul, prin postările sale tendențioase (postarea din ziua de Crăciun din anul 2019 existând și la momentul redactării hotărârii, ianuarie 2021) și denigratoare, negând practic dreptul persoanelor creștine din România de a sărbători în bucurie și liniște un eveniment deosebit de important pentru această comunitate, și anume Crăciunul sau Nașterea Domnului (nașterea lui Iisus Hristos), utilizând simbolurile comunității creștine în scopul de a denigra cele mai importante valori ale creștinismului, folosind contextual abordarea unei probleme de interes general”.