Constatare: Uniunea Europeană face un nou efort pentru ca fiecare stat membru să primească ajutor pentru a depăși cât mai curând dubla criză pe care o traversăm.
În realitate, ne confruntăm cu două crize: una sanitară și una climatică.
În toamna anului trecut s-a dat startul la pregătiri. România a început să-și pregătească lista și oficialii săi să se laude cu suma fabuloasă pusă la dispoziție de Uniunea Europeană – 30,5 miliarde de euro. E drept că, din suma asta, jumătate din bani vor trebui restituiți, căci vin sub formă de împrumut.
Recomandare: Declic începe o noua campanie prin care i se recomandă premierului să citească și planurile altor țări.
Echipa Declic insistă asupra recomandării și îi propune lui Florin Cîțu să compare ce au produs echipele guvernamentale ale altor prim-miniștri cu ce a realizat echipa lui.
”Am citit cu mare atenție proiectul trimis de Guvernul Bulgariei. Acolo scrie negru pe alb că vor investi în modernizarea barajelor, canalelor de irigații și instalațiile de drenaj pe care le au. Și că nu vor construi altele noi, pentru că ar distruge râurile. Tot în planul lor se arată că vor lua măsuri pentru conservarea surselor de apă, având în vedere schimbările climatice. Și că protejarea ecosistemelor este o prioritate”, transmite Declic.
România: țara care face foamea și țara în care politiceinii fură de la flămânzi
Metaforic, ajutorul reprezintă un coș cu bunătățuri. Coșul, care în limbaj birocratic se numește PNRR sau Planul Național de Redresare și Reziliență. Declic explică faptul că. în doar câteva luni, componența lui s-a schimbat de trei ori.
”Nu degeaba țara noastră e celebră pentru foamea de lup cu care cumetrii de partid și acoliții lor privesc la banii europeni. Și de această dată, abonații la afaceri cu statul s-au înțeles cu greu al cui plan să rămână și al cui nu”, mai arată Declic.
Concluzia: a rezultat într-un final un talmeș-balmeș în valoare de 40 de miliarde de euro. Adică, premierul Florin Cîțu și ministrul Cristian Ghinea nu au putut face ordine între interese și au pus totul laolaltă, pasând către Uniune responsabilitatea unei selecții. Nu se mai poate pune problema unui plan reformator, căci în PNRR a trebuit să încapă toate proiectele deja coapte de firmele de partid. De la îndiguiri și betonări de râuri până la infrastructura de gaze fosile – toate au fost înghesuite în coșul României pentru viitor.
Nota de plată este achitată de noi, nu de clasa politică
Echipa menționează că, acum, la final de aprilie, România își prezintă cea mai prost făcută listă de cumpărături pentru a umple coșul. ”Avem o listă de 142 de pagini în care doar cuprinsul e clar”.
În rest, sunt aruncate în coș niște propuneri vagi, fără obiective clare, fără beneficiari și, cel mai important, fără criterii de finanțare. Așa că firmele abonate la afaceri de partid pot sta liniștite. Vor fi finanțabile doar proiectele lor, în baza pilelelor la purtător. Și așa, pe ușa din dos, fiecare client politic se va servi cu câte o savarină din coșul României. Iar noi și copiii noștri rămânem să achităm nota de plată la final.
”Dacă nu ne implicăm să cerem premierului un plan clar, cu criterii obiective și măsurabile, coșul României va fi doar pentru abonații politici. Fără mecanisme clare, interesul de partid va prima. Iar acesta nu ține cont nici de nevoia de a ieși din criza generată de pandemie și nici de țintele climatice asumate de România”.
Declic îi invită pe cei care vor să facă o schimbare, să folosească argumentația pentru a cere un PNRR clar premierului României, Florin Cîțu.
”Doar așa avem o șansă ca planul să fie clarificat și să contribuie la protejarea râurilor. Nu uita, suntem contra-cronomentru. Planul trebuie trimis către UE până la finalul lunii”, concluzionează membrii Declic.
