”Societatea civila este formată din cetățeni, asociați sub diferite forme, care au aceleași interese și care își dedică timpul, cunoștințele și experienta pentru a-și promova și apăra aceste drepturi și interese.” (Wikipedia)
Este independentă de Stat, dar are rolul de a veghea că drepturile cetățenilor sunt respectate. Poate fi reprezentată de organizații, sindicate, cluburi, media sau orice persoană care se implică în apărarea acestor drepturi.
Astfel, în acest moment, societatea civilă lansează un avertisment și-o acuză către clasa politică actuală. Sau, mai exact, pentru coaliția PNL-PSD, sub forma unui manifest public.
”NU ABANDONĂM ROMÂNIA – Declarație a societății civile către cei care dețin puterea în stat”
Acțiunile politice din prezent sunt numite ”mineriadă politică” și ”cea mai nerușinată trădare a votului popular de după 1990”.
Și pe bună dreptate, pentru că alianța PNL-PSD nu face decât să contrazică tot ceea ce s-a întâmplat în ultimii ani. Și faptul că am ieșit la proteste. Și că am ales Iohannis în loc de Ponta sau Dăncilă. Și propria campanie electorală a PNL-ului. Și ieșitul la vot, pe timp de pandemie. Și rezultatele acelui vot. Și speranța că vom reduce roșul de pe hartă. Și speranța de mai bine, de transparență, de mai puțină demagogie, de mai multă implicare, în folosul cetățenilor.
Totul e contrazis, ignorat cu bună-știință, călcat în picioare.
Zeci de asociații civile și personalități publice au semnat manifestul. Pentru că societatea civilă are rolul de a sancționa derapajele politice. Și de a se asigura că nu ajungem, din nou, în dictatură. Sau într-un dispreț cras pentru voința cetățenilor.
Societatea civilă cere aceleași lucruri care au fost cerute și în stradă
Da, inclusiv atunci când Klaus Iohannis a coborât în piață, printre protestatari. Un moment pe care l-a uitat sau pe care se preface că-l uită.
Ce se cere?
”– repararea legilor Justiției (conform rapoartelor MCV și deciziilor Comisiei de la Veneția; inclusiv cu desființarea SIIJ – și excluzând reînființarea ei în altă formă);
– repararea legilor electorale (pentru alegerea primarilor în două tururi);
– desființarea pensiilor speciale;
– un guvern fără dosare penale;
– depolitizarea instituțiilor de stat, instalarea criteriilor competenței și meritocrației în selecție;
– transparența totală a cheltuirii banilor publici din programele PNDL și PNRR.”
Lucruri de bun-simț, pe care le dorim cu toții. Sau, mă rog, majoritatea cetățenilor, în niciun caz majoritatea clasei politice. Acest lucru a fost dovedit în multiple rânduri.
Avertismentul pe care societatea civilă îl lansează este la fel de simplu: ”Suntem tot aici. Și credem la fel de neclintit în destinul european al României.”
Și promit că, dacă va fi cazul, vor ieși în stradă. Pentru că drepturile și libertățile cetățenilor nu sunt negociabile. Spre deosebire de anumite funcții politice.
