Cursurile online desfășurate timp de doi ani din cauza pandemiei au avut efecte dezastruoase pentru învățământul românesc, în special asupra elevilor din mediul rural, acest lucru fiind reflectat printr-o prezența slabă la examenele de sfârșit de an. Astfel, de exemplu, 3.500 de elevi au lipsit la proba obligatorie a profilului de specialitate la bacalaureat, în timp ce la alte probe numărul acestora s-a ridicat la câteva sute. Un specialist în domeniul combaterii analfabetismului funcțional a explicat pentru impact.ro care sunt cauzele care îi determină pe elevi să nu se prezintă la examenele finale, deși au absolvit un ciclu de învățământ.
Învățământul românesc se confruntă cu o mare problemă, și anume faptul că elevii care se află în zona analfabetismului funcțional nu înțeleg ceea ce citesc, ei memorând mecanic materia predată
Problematica analfabetismului funcțional este din ce în ce mai mediatizată, din cauza rezultatelor elevilor la testele PISA. Eșantioanele de elevi români testate o dată la 3 ani au performanțe mai slabe decât elevii din alte ţări din Uniunea.Europeană, rata analfabetismului funcțional din România din ultimul deceniu fiind între 40 şi 45%. Potrivit expertului Liliana Romaniuc, acești elevi au șanse minime de a obține note de trecere, iar cei care fie au reușit să ia peste 5, fie au reprodus materia memorată fie au nimerit răspunsul corect.
„În general elevii, copiii care se găsesc în zona analfabetismului funcțional nu înțeleg ceea ce citesc. În aceste condiții e limpede că ei nu înțeleg sarcinile pe care le-au avut, le-au primit, de rezolvat la matematică și la limba română. Mă refer acum la cele două probe de examen. Așadar dacă ei nu au înțeles ceea ce au citit, deci nu au înțeles sarcinile, nici nu au putut să le rezolve. Dacă sarcinile au constat în a reproduce ceva, atunci sigur că există șansa să obțină o notă mai bună, întrucât în ceea ce privește acumularea unor informațîi, a unei formule chiar, lucrul acesta nu înseamnă o gândire profundă. Pur și simplu a memorat ceva și a reprodus. Eu personal cred că elevii care sunt în zona analfabetismului funcțional au șanse minime de a obține note de trecere, iar cei care fie au reușit să ia peste 5, fie lucrul acesta a fost rezultatul unei sarcini care a presupus memorare, reproducere fie pur și simplu au nimerit răspunsul corect.” spune Liliana Romaniuc.
Potrivit expertului, expresia „am picat pe subiect” este folosită de elevii care s-au concentrat pe memorarea doar a unei părți din materia de examen, fără să facă legătura dintre lecțiile predate sau să folosească logica
Subiectele sunt redactate în asemenea mod încât presupun din ce în ce mai mult un nivel superior de analize, evaluări critice, motiv pentru care vor fi șanse din ce în ce mai mici ca elevii doar să se bazeze pe memorarea materiei.
„Se poate întâmpla asta, cred eu că din ce în ce mai puțin dacă ne gândim la modul în care sunt structurate și alcătuite subiectele, din ce în ce mai mult și anul acesta s-a întâmplat mai mult decât în anii precedenți, subiectele urmează structura testelor PISA, testelor internaționale care vizează în primul rând evaluarea unor competențe. Cele mai multe sunt competențe generale la disciplina respectivă, dar există și competențe transversale, de exemplu, capacitatea de analiză la disciplina respectivă, care înseamnă acumularea, în mod deosebit la limba română, dar și la matematică, a unor informații chiar din viața reală. Există și posibilitatea că elevul să „pice pe subiect” dar asta acolo unde materia respectivă presupune mai multă memorare, de exemplu la anatomie, la biologie, dau un exemplu, poți să „pici pe un subiect” dacă se cere doar să reproduci. Vorbim despre dezvoltarea unor competențe care să le permită viitorilor adulți să funcționeze în societate. Ori asta presupune nu doar să memorezi ceva și să aplici mecanic, ci să înțelegi procesul, să faci corelații și evident să plici în contexte.” spune specialistul.
Examenele de sfârșit de ciclu școlar, fie că este vorba despre cel gimnazial sau liceal, nu ar trebuie să fie o problemă ci doar o verificare superficială a materiei acumulate în anii de studiu. Din cauza presiunii exercitate asupra cadrelor didactice și asupra elevilor, în lipsa unor investiții reale în educație, examenele nu sunt considerate importante de către elevii care nu au posibilitatea să își continue studiile.
Mediul social, mediul din care vine copilul este un factor important, elevii care provin din familii din medii defavorizate fiind mai puțin încurajați să își continue studiile
Aceștia sunt primii care practic, după ce au încheiat cursurile gimnaziale, nu au nici o motivație să meargă mai departe. În mediul rural copiii care au luat medii sub 5, deci care nu au promovat, sunt un procent de trei ori mai mare decât în mediul urban, ceea ce este foarte grav, crede expertul.
„Nu m-aș hazarda către un răspuns, cred că cel puțin în mediul rural cauzele sunt de o anumită natură, în mediul urban probabil că sunt de altă natură. Cauzele și aici sunt multiple, resursele scăzute, pregătirea lor care este mult inferioară celei care este în mediul urban, așa cum arată și statisticile publicate de Ministerul Educației. De asemenea, la matematică, aproape 30% dintre copii nu au luat notă 5. Sunt diferențe majore.” spune specialistul. Nota 5 care se obține la o școală din mediul rural trebuie să reflecte același nivel de cunoștințe ca notă 5 de la o școală de elită, mai spune Liliana Romaniuc. „Cred că este prea devreme să spun exact dacă suntem pe drumul cel bun, aș spune că suntem pe drumul cel bun în momentul în care aș vedea niște școli în care problematica analfabetismului funcțional a fost evaluată, s-au propus soluții și apoi am observat un progres” mai spune Liliana Romaniuc.
ONU: ”Foametea în masă și înfometarea sunt inacceptabile în secolul XXI”