Noul proiect privind desființarea Secției Speciale de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) este catalogat drept „un compromis inadecvat, care încalcă obligațiile României de stat membru al Uniunii Europene și al Consiliului Europei”, de către trei asociații ale magistraților.
Astfel, Asociația Forumul Judecătorilor din România, Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor și Asociația Inițiativa pentru Justiție susțin că proiectul de lege pus în dezbatere de Ministerul Justiției este greșit din mai toate punctele de vedere, în ciuda asigurărilor date de ministrul Cătălin Predoiu.
Săptămâna trecută, ministrul Predoiu anunța că a lansat în dezbatere publică proiectul de act normativ și că este cea mai bună variantă posibilă. Cu toate acestea, cele trei asociații atrag atenția asupra punctelor slabe și a consecințelor.
Asociațiile critică proiectul pe mai multe puncte, având în vedere faptul că anchetarea infracțiunilor săvârșite de magistrați, inclusiv a celor de corupție va fi făcută de procurori anume desemnați din parchetele obișnuite, deși faptele de corupție trebuie anchetate de parchete specializate, precum și din cauză că se menține regula de funcționare a SIIJ potrivit căreia, dacă alături de magistrați, sunt anchetate și alte persoane pentru care, potrivit legii, competența de efectuare a urmăririi penale aparține Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, dosarele de corupție ajung de la Direcția Națională Anticorupție la noii procurori anume desemnați din cadrul Secției de urmărire penală și criminalistică a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Totodată, o altă problemă vizează faptul că în continuare desemnarea procurorilor care vor ancheta magistrați se va face de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii. În același timp, asociații atrag atenția asupra faptului că regulile privind desemnarea și revocarea procurorilor anume desemnați sunt lipsite de previzibilitate și pun în pericol independența magistraților, dar și că nu se oferă soluții pentru problemele care au fost invocate pentru înființarea SIIJ.
„Proiectul de lege publicat de Ministerul Justiției la data de 21 ianuarie 2022 desființează Secția Specială doar formal, de vreme ce modul în care ar urma să fie anchetate infracțiunile comise de magistrați, respectiv prin procurori anume desemnați de Plenul CSM din cadrul Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ) și al parchetelor de pe lângă curțile de apel (PCA), păstrează și chiar agravează trăsăturile problematice ale SIIJ,
(…) singura modalitate în care România se poate conforma acestor standarde și obligații internaționale este desființarea SIIJ și refacerea competenței DNA.
Infracțiunile de corupție săvârșite de magistrați sunt specializate și pot fi mai bine anchetate și urmărite penal de un personal specializat. În plus, anchetarea unor astfel de infracțiuni necesită adesea atât persoane cu experiență specializată în anumite domenii, cât și mijloace tehnice suficiente, ceea ce nu se poate asigura în sistemul propus de proiectul publicat la 21 ianuarie 2022 de Ministerul Justiției, proiect care nu oferă posibililor procurori cu experiență anterioară în cauze de corupție nici autonomie față de sistemul general de urmărire penală.
(…) noul proiect privind desființarea Secției Speciale reprezintă un compromis inadecvat, de natură a încălca Decizia MCV și Avizele Comisiei de la Veneția, în concret obligațiile României de stat membru al Uniunii Europene și al Consiliului Europei.
Soluția firească rămâne desființarea necondiționată a Secției Speciale și restabilirea competențelor parchetelor specializate, precum DNA și DIICOT, așa cum au propus organismele europene relevante”, se arată într-un comunicat de presă comun, asumat de cele trei asociații.
