Ca să înțelegeți mai bine despre cine povestesc, am să încep prin a face o incursiune prin trecutul politic apropiat al lui Clotilde Armand. Desigur, nu există om cu internet la purtător care să nu fi auzit de franțuzoaica de la USR. Trăiască Facebook! Armand a reușit, într-un timp extrem de scurt, să ne amețească din cuvinte șarmante ce debordează de șarm franțuzesc rârâit. Încă de apariție, aceasta părea să fie desprinsă din partea aceea de Europă care le știe pe toate și le aplică ca la carte, ținând cont de echitate și dreptate. Nimic mai departe de adevăr, din păcate. O himeră bine învăluită în staniol și cam atât.
Un mic rezumat al eșecului
În timp, oamenilor a început, pesemne, să li se ridice vălul de pe ochi, observând cine este Clotilde Armand cu adevărat. O altă oportunistă care pozează în salvatorul suprem. Cu o prezență sub medie și cu foarte puține luări de cuvând, Armand continuă să ia un salariu de la Parlamentul European, în timp ce mimează cu un real succes implicarea în problemele țării, în raport cu Uniunea Europeană.
Între timp, numele ei s-a legat și de scandalul monitorizării construirii autostrăzii Brașov-Oradea. Firma se numește EGIS, iar conexiunile acesteia cu respectiva firmă sunt dintre cele mai… apropiate. Ziarul de Investigații v-a vorbit, la un moment dat, despre acest subiect.
Clotilde Armand își dorește cartiere noi la S1, dar se luptă să împiedice PUZ-ul
Mimă și promisiuni fără fundament
Și cum bine știm, atunci când discutăm despre cartiere noi și PUZ, una fără alta, nu prea se poate! Asta doar dacă madame Armand nu are, cumva, intenția, să construiască vreun cartier aerian care să amintească de desenul animat futurist, Familia Jetson. Ăla primar cu viziune!
Pentru că da, cam asta e intenția doamnei în cauză: să se lupte cu Daniel Tudorache (actualul primar), pentru a-i șuti acestuia scaunul de primar de sub șezut.
Nimic rău în intenția asta, desigur. Orice cetățean al țării are dreptul, prin lege, să-și manifeste intenția de a candida pentru orice funcție dorește. Cu toate astea, poate n-ar fi rău ca-n aceași lege să apară undeva stipulat și faptul că cine își dorește să candideze, ar trebui să rămână consecvent anumitor declarații. Măcar din principiu.
Lucru care, după cum putem observa, acesteia nu-i prea iese. Exemplul cel mai concludent îl reprezintă chiar blocarea a 1 miliard de euro de investiții și opoziția față de modificarea PUZ-ului.
Ca să putem trece mai departe, vă invit să vedem împreună un clip electoral marca Clotilde Armand:
Astfel, aceasta promite cartiere noi în Sectorul 1, caz în care va fi aleasă primar, în timp ce blochează bani și se opune schimbărilor (altora). Cum ar veni, Armand nu că ar avea ceva împotriva construirii cartierelor noi, doar că-și dorește ca realizarea să fie a ei. Iată definiția clară a ipocriziei: principii maleabile în funcție de interes, un zâmbet larg pe buze și cuvinte alese, mai-mai de-or merge la sufletele electorale ale cetățenilor.