O expertiză realizată la Galați demonstrează cum se fac banii în contractele de asfaltări, dar explică și de ce în asfaltul de pe șoselele românești apar crăpături și gropi la doar câteva luni de la recepţia lucrării, deși ar trebui să reziste câțiva ani. Cauza o bănuim toți, e vorba de utilizarea unor materiale de proastă calitate, dar expertiza de la Galați explică cu cifre cum s-a dat un tun de 2,6 milioane de lei, adică 600.000 de euro, la asfaltarea a numai 22 km de pe 17 drumuri județene.
Se fură câte puțin, dar din tot ce se poate fura, astfel încât să rămână aparențele unui drum asfaltat. La stratul de uzură, în loc mixtura pentru drumuri cu trafic intens (MASF 16) este folosit un material de slabă calitate (BA 16), stratul de uzură este de 2 cm în loc de 4 cm, iar un drum care în realitate are lățimea de 5,5 metri, este asfaltat doar pe o lățime de 3,5 metri.
Printre firmele care fac astfel de asfaltări pe drumurile din Galați se numără și Tancrad SA Galați, compania care a primit zeci de contracte de asfaltări de la baronul de Brăila, Gheorghe Bunea Stancu. De altfel, în dosarul lui Bunea Stancu procurorii DNA au trimis în judecată și firma Tancrad.
Anchetă DNA după ce recepția asfaltărilor se făcea iarna
Procurorii de la DNA Galați fac cercetări într-un dosar deschis în urma sesizării depuse de conducerea Consiliului Județean în legătură cu mai multe nereguli constatate la asfaltările a 11 drumuri județene. Ulterior, a mai fost depusă o plângere penală referitoare la asfaltările de pe alte şase drumuri.
În acest al doilea dosar este vorba de lucrări în valoare de 530.000 lei, care în hârtii figurează că ar fi fost executate în numai două zile, dar în realitate nu s-a mişcat nimic pe şantier. S-a ajuns la expertize tehnice și contabile, dar și la plângerile la DNA după ce funcționarii de la Direcția Tehnică a CJ au comis o gafă. Au înaintat un referat prin care îi propuneau președintelui CJ Galați, Nicolae Bacalbașa, să aprobe ca în plină iarnă, când șoselele erau acoperite de zăpadă, să se facă recepția finală a lucrărilor de reabilitare a 24 de drumuri județene.
Era vorba de asfaltări făcute pe vremea fostului președinte al CJ Galați, Eugen Chebac, în prezent deputat UNPR. Bacalbașa nu a aprobat recepția asfaltărilor drumurilor înzăpezite, a schimbat componența comisiei și astfel au fost descoperite foarte multe nereguli și încălcări ale legii, prejudiciile fiind estimate la o valoare totală de 2,6 milioane de lei. Președintele CJ Galați a depus la DNA Galați cele două plângeri referitoare la asfaltările celor 17 drumuri, dar și o a treia cerere prin care a cerut anchetarea propriei consiliere, Victoria Constantin, care semnase că acele lucrări sunt în regulă.
Avalanșă de expertize
Între timp, au fost făcute mai multe expertize. Pentru verificarea grosimii fundațiilor drumurilor și ale straturilor de asfalt s-a recurs la metoda carotajului, care presupune executarea unor foraje în carosabil pentru scoaterea unor eșantioane cilindrice. Verificările au fost făcute de specialiști de la ICCF București.
Carotele, respectiv eșantioanele scoase din fundațiile drumurilor, au demonstrat că nu au fost respectate grosimile straturilor de asfalt și nici standardele de calitate impuse prin proiecte și caietele de sarcini. Practic, carotele erau compuse dintr-un material sfărâmicios. Apoi s-a recurs și la o expertiză tehnică realizată de expertul internațional Ștefan Cioș. Ulterior a fost realizată și o expertiză financiară extrajudiciară, făcută de Dumitru Nicolae, expert contabil din București, tot fără nicio legătură cu Galațiul, unde patronii firmelor de asfaltări sunt deosebit de influenți.
Conform standardelor, pentru stratul de uzură al unui drum cu trafic intens sunt utilizate mixturi rezistente, cum ar fi mixtura asfaltică stabilizată cu fibre (MASF), care are o în compoziție granule de cauciuc ce îi conferă o foarte bună durabilitate, prelungind durata de utilizare a drumului. La drumuri cu trafic scăzut sunt utilizate mixturi cu compoziție mai puțin rezistentă, cum ar fi betonul asfaltic cu bitum (BA). Mixtura MASF 16 costă 260 lei/tona, iar mixtura BA 16 costă 248 lei/tona.
Cu toate că în proiecte și în caietele de sarcini ale lucrărilor de reabilitare a drumurilor este impusă utilizarea MASF 16, analizele de laborator au demonstrat că stratul de uzură al acestora nu este nici măcar din BA16, având o compoziție mult mai puțin rezistentă. Altă constatare a expertizei: deși în caietul de sarcini era prevăzut un strat de uzură de 4 cm, în realitate grosimea acestuia era aproape la jumătate. „După ce a terminat de prelevat probele, expertul s-a deplasat la București, la un laborator independent, la care a analizat aceste probe. În mare, vă spun că stratul de uzură prevăzut în proiect era MASF 16, iar în realitate el nici măcar BA 16 nu era. Deci nu era acea mixtură asfaltică stabilizată cu fibre, care din câte mi-a explicat expertul are o importantă proprietate, asigură durabilitatea stratului de uzură. Are în compoziție niște granule de cauciuc, această compoziție prelungind durata de utilizare fără să apară deficiențe. În loc de 4 cm, stratul era de 2,5 cm. Liantul care se pune, bitumul, care trebuia să fie de 6,5 sau 7,2%, era în realitate de 5,6%. De aceea a scos rumeguș, atunci când a prelevat probele din carosabil”, spune Nicu Năvădaru, șeful Serviciului Drumuri și Poduri din cadrul CJ Galați.
Analizele de laborator au confirmat substituirea materialelor. Atât în Raportul de încercări nr. 821, cât și în Raportul de încercări nr. 822, se face constatarea că ,,în buletinul de analiză nu se semnalează prezența fibrelor necesare la MASF”, dar și aceea că dozajul de bitum este 6,1%, inferior valorii minime de 6,5% pentru MASF 16. În condițiile în care, potrivit standardului SR 174, un procent de 41% din granulele componența MASF trebuie să fie de 8 – 16 mm, în realitate aproape toate granulele erau de sub 8 mm.
Studiu de caz: drumul mătcașilor
În expertiza financiară sunt contabilizate toate aceste nereguli. Un exemplu este reabilitarea unui sector de 3,4 km din DJ 251A, în zona localității Matca, celebră în toată țara pentru legumele cultivate în solarii. Lucrările în valoare de 2,69 milioane lei au fost făcute de Tancrad SA, între două asfaltări pe moșia baronului Bunea Stancu.
Un prim capitol este cel al materialelor facturate dar neutilizate. „S-a recurs la sprijinul d-lui expert tehnic ing. Cioş Ştefan, care a specificat că rezultatele rapoartelor de încercări nr. 818 si 825 corespund, abateri fiind la MASF 16 (strat de uzură cu fibră), practic fiind folosit BA l6 (strat de uzură fără fibră). Din expertizarea situaţiei de plată, prețul la beton asfaltic (BA 16) este de 248 lei/tona. Rezultă o diferenţă de preț între cele două materiale, de 12 lei/tonă (260 lei/tona MASF 16 – 248 lei/tona BA l6). Din expertizarea situațiilor de plată care au stat la baza facturilor, a rezultat că a fost facturată și încasată cantitatea de 2.619,5 tone MASF 16, care, cuantificată cu diferența de preţ de 12 lei/tonă, rezultă o sumă încasată necuvenit de 31.434 lei. Dacă la această sumă se adaugă cota de 8,3% cheltuieli indirecte în sumă de 2.514 1ei și cota de profit de 5%, în sumă de 1.697 lei, rezultă o plată necuvenită în sumă de 35.646 lei”, se spune în expertiza financiară în care se mai precizează și că a fost diminuat dozajul la bitum: „Deoarece și dozajul de bitum folosit, de 5,6%, este inferior valorii minime de 6,5%, rezultă o diferență de 0,9% bitum mai puțin pus în lucrare. Analizele de laborator au demonstrat că nu au fost puse în lucrare 23,5 tone de bitum”. Concluzia expertizei este că numai pentru cei 3,4 kilometri de drum a fost încasată necuvenit suma de 59.000 lei, pentru materiale care nu au fost utilizate, dar facturate. Pe lângă asta, nu au fost realizate conform proiectului șanțurile laterale, acostamentele și podețele.
Alți bani încasați nejustificat. Totuși, Tancrad a încasat 2,58 milioane lei, mai având de primit doar garanția de bună executare a lucrărilor, de 0,1 milioane lei. O sumă ridicolă, de care administratorii firmei nici măcar nu ar mai fi interesați.
Tancrad a luat spuma și la Galați
Firma trimisă în judecată în dosarul de corupție al lui Gh Bunea Stancu, pentru numărul mare de contracte primite de la baronul de Brăila este pe locul 1 și în ierarhia contractelor atribuite la Galați. Tancrad SA este firma care a derulat cele mai multe contracte de asfaltări pe drumurile județene. ”DJ 255 –Tancrad, DJ 251A (Corod – Blânzi – n red) – Tancrad, DJ 251 B (Blânzi – Cerțești) – Tancrad DJ 261 A (Scânteiești – Frumușița) – Tancrad”, a declarat Năvădaru.
Întrebat care este valoarea totală a acestor lucrări, a precizat că numai în cazurile a trei dintre contractele derulate de Tancrad este vorba de peste 12 milioane de lei: ”Vă dau exemplu numai trei drumuri, DJ 251 A, DJ 251 B și DJ 261 A. Numai pentru lucrările executate pe aceste trei drumuri valoarea lucrărilor este de 12,6 milioane de lei”. Potrivit acestuia, Tancrad a mai executat și alte lucrări, de trasare a marcajelor drumurilor județene: ”Bineînțeles că a primit marcaje. Și nu numai Tancrad, ci și niște <<aripioare>> ale dânșilor, alte societăți comerciale care țin tot de Tancrad”, a adăugat Năvădaru.
În afară de Tancrad SA, alte firme gălățene care au făcut reabilitări și asfaltări de drumuri sunt SC Romsit Construct SRL (care are 11 drumuri județene), SC Astandic SRL, SC Calctop Consult SRL, Cricons SRL, Construcții Feroviare SA, Dunatrans SRL etc.
Drumuri mai înguste, profituri mai mari
Altă modalitate de a face bani din asfaltări este îngustarea porțiunii pe care se face asfaltarea. Noua comisie de recepție a CJ Galați a descoperit că un drum județean care potrivit proiectului și caietului de sarcini trebuia să aibă o lățime a carosabilului de 5,5 metri are în realitate numai 3,5 metri. „Vă dau numai câteva exemple pentru modul în care s-a făcut recepția în anii trecuți. Un drum care trebuie să aibă lățimea de 5,5 metri este recepționat de o comisie, deși în realitate are o lățime de numai 3,5 metri”, spune Năvădaru. Numai prin această ”îngustare” a suprafeței de drum ce a fost asfaltată s-au redus considerabil costurile materialelor utilizate și manoperei. Alt drum, DJ 242 H, de acces în comuna Rădești, ar fi trebuit să aibă, conform proiectului, lățimea de 4,2 metri, dar în realitate are numai 3,5 metri.
