Povestea controversată a închiderii Haldei de Zgură de la Combinatul Siderurgic de la Galați, cel mai mare depozit de deșeuri din România, are un final și mai controversat. Nici nu se mai poate vorbi de „închiderea” haldei, deoarece va fi abandonată pentru a se „autocimenta”. În viitor, la Halda de Zgură, cu o suprafață de 110 ha și înălțimi de până la 50 de metri, va fi un peisaj ca pe planeta Marte, cu un teren arid, compus 100% din oxizi de calciu, potasiu, mangan și chiar și pentaoxid de fosfor, dar fără nicio urmă de vegetație.
Închiderea haldei, un colos de 54 milioane de tone de zgură, a iscat multe controverse și un dosar la DNA. Este un depozit poluant, al cărui praf purtat de vânt a redus fertilitatea câmpurilor din zonă și de aceea trebuie să fie închis și ecologizat. Se află pe lista celor 68 de depozite de deșeuri neconforme pentru care România a fost condamnată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru neîndeplinirea obligației asumate la aderare, de a închide aceste depozite în conformitate cu Directiva 1999/31/CE. Proiectul prezentat în ultimii ani presupunea acoperirea haldei cu un strat de pământ, pe care să crească vegetație.
Acum, când se trece concret la închiderea haldei, a fost eliminată exact partea referitoare la acoperirea cu pământ, din cauză că 3,6 milioane de euro ar fi o investiție prea costisitoare. În noua variantă, de 2,25 milioane de euro, halda va fi abandonată pentru ca apele din ploi și zăpezi să „autocimenteze” muntele de zgură, transformându-l într-un „sarcofag” asemănător celui de la Cernobîl.
Și procurorii Direcției Naționale Anticorupție sunt interesați de închiderea haldei
Închiderea și ecologizarea haldei a dus deja la un dosar penal. Pe 4 ianuarie, Direcția Națională Anticorupție (DNA) anunța începerea urmării penale a fostului ministru al Mediului, Costel Alexe, pentru că a primit mită de la unul din directorii combinatului ca să ajute compania la „monitorizarea măsurilor luate de această fabrică pentru închiderea unui depozit de deșeuri neconforme (haldă de zgură). Depozitul respectiv este unul dintre cele 68 depozite neînchise pentru care statul român a fost condamnat de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, în anul 2018, pentru neîndeplinirea obligației asumate ca stat membru al UE de a le închide cât mai repede”, se spunea în comunicatul DNA.
Un colos de 54 milioane de tone de zgură, cu suprafața de 110 hectare și înălțimi de până la 50 de metri
Halda de Zgură este o nouă formă de relief apărută în apropierea Galațiului după construirea combinatului, în anii 60. În prezent, e formată din 54 milioane de tone de zgură de oțelărie și furnal, rezultată din procesele tehnologice de la combinat. Se întinde pe 110 hectare și are înălțimea maximă de 50 de metri.
În 2009 a fost oprită depozitarea la haldă, zgura rezultată din procesele tehnologice fiind dusă la depozitul ecologic de la „Valea Lupului”. Însă Halda este exploatată în continuare pentru extragerea „scoarțelor” de fier utilizate ca materii prime. Anual e procesată o cantitate de 5 milioane tone de zgură, din care e extrasă cantitatea de 740.000 tone de fier. În ultimii ani, cantitatea de fier extrasă s-a diminuat. „Scoaterea de metal nu mai este cum era în urmă cu 5-6 ani de zile, dar cantitățile încă ne ajută în funcționarea noastră”, a declarat Ionel Dumitru, șeful Departamentului Logistică Internă al combinatului.
Halda ar fi trebuit să fie închisă în anul 2014, dar patronul combinatului de la vremea aceea, omul de afaceri Lakshmi Mittal a obținut de la Guvernul Ponta autorizația nr 1/2015 prin care exploatarea a fost prelungită până în 2023. În 2019, trustul ArcelorMittal a vândut combinatul din Galați trustului „Liberty Steel”, care face parte din Grupul GFG Alliance, controlat de omul de afaceri Sanjeev Gupta. Anul trecut, fostul Sidex, sub noua denumire, Combinatul Siderurgic „Liberty”, a solicitat Agenției pentru Protecția Mediului (APM) Galați aprobările necesare pentru închiderea haldei.
Compoziția chimică a haldei: 26.000 de tone de var nestins, plus oxizi de potasiu, magneziu, fosfor, aluminiu, fier, mangan…
Potrivit datelor din Raportul de impact asupra mediului referitor la închiderea haldei, zgura este formată din 12 compuși chimici. Cel mai important dintre aceștia este „oxidul de calciu” (CaO), care reprezintă 49,06% din masa de zgură. Alți compuși importanți sunt „oxidul de fier III” (Fe2 O3), ce reprezintă 21,5% din masa de zgură, „dioxidul de siliciu” (Si O2), conținut în procent de 8%, „alumina” (Al2 O3) cu conținut de 2,96%, „oxidul de magneziu” (MgO) cu conținut de 2,83%, „oxidul de mangan” – 1,94%, „pentoxidul de fosfor” (P2 O5) – 1,63%. Cu conținuturi de sub 1% sunt „oxidul de sodiu” (Na2O), „oxidul de potasiu” (K2O), „oxidul de crom III” (Cr2 O3) și „dioxidul de titan” (Ti O2).
Aproape jumătate din cantitatea de zgură este reprezentată de „oxidul de calciu”, care în literatura de specialitate este prezentat în modul următor: „Oxidul de calciu (varul nestins, varul ars) se prezintă sub formă de pulbere de culoare albă, care cu apa reacționează energic, efervescent cu degajare de căldură formându-se hidroxid de calciu (varul stins)”. Așadar, din cantitatea totală de 54.000.000 de tone de zgură, aproximativ 26.460.000 tone este „var nestins”.
Din moment ce în cei cinzeci de ani de când există halda nu au fost accidente provocate de compoziția chimică a zgurii, probabil că nu există un risc iminent, dar în privința efectelor păstrării pe termen lung a acestui colos de steril, care generează praf într-o zonă locuită, ar trebui să se pronunțe experții în sănătate.
O dezbatere publică cu rezultat anunțat: specialiștii ISPE susțin că singura metodă oportună este „autocimentarea” haldei
Costurile operațiunilor de închidere a Haldei de Zgură sunt suportate de Combinatul „Liberty”. Pe 11 martie, APM Galați a organizat la „Clubul Liberty” din Galați dezbaterea publică a Raportului de Impact asupra Mediului al Proiectului „Închidere depozit de deşeuri nepericuloase Halda de Zgură din cadrul Liberty Galaţi SA şi Stabilizare mal drept curs de apă Mălina”. Raportul de 247 de pagini a fost realizat la comanda Combinatului „Liberty” de către Institutul de Studii și Proiectări Energetice (ISPE) București. În urma dezbaterii, specialiștii agenției au avut unele observații și Combinatul „Liberty” a depus Raportul revizuit nr 68/19.04.2021, realizat tot de ISPE.
În ambele variante ale raportului, specialiștii ISPE, au prezentat patru „alternative rezonabile”. Acestea sunt:
Alternativa 1 – Închidere conform Ordinului 757 din 26 noiembrie 2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor emis de Ministerului Mediului și Gospodăririi Apelor;
Alternativa 2 – Închidere prin autocimentarea stratului superficial de zgură;
Alternativa 3 – Închidere prin acoperire cu un strat de pământ;
Alternativa 4 – Închidere prin utilizarea pentru acoperire a unei soluţii de polimer/răşină.
Specialiștii ISPE ar fi trebuit să se rezume la prezentarea unor soluții tehnice, cu costuri și avantaje și dezavantaje în ceea ce privește impactul asupra mediului, fără să se pronunțe în susținerea unei anumite metode, lăsându-le experților în protecția mediului dreptul de a decide alegerea unei alternative.
Însă și în raportul scris, dar și la dezbaterea publică, reprezentanții ISPE s-au pronunțat cu fermitate pentru respingerea alternativelor 1-3-4, pe care le-au considerat inoportune, susținând aplicarea „Alternativei 2 – autocimentarea”, ce presupune doar o nivelare în pante a zonelor abrupte și abandonarea muntelui de zgură pentru ca sub acțiunea ploilor să se formeze o crustă pe suprafața haldei.
„Procesul de autoîntărire l-am descoperit făcând concret vizite în șantier, pe zona Haldei de Zgură și constatând că acolo unde nu s-a mai lucrat cu utilaje vreme de două luni, practic, a căpătat o crustă, a devenit un pseudo-ciment. Deci, practic, nu mai apare spulberarea. Am reprodus acest fenomen în laborator și am constatat că în jur de două luni este suficient ca, udând această zgură cu apă, să constați că îți apare această autocimentare. Cam ăsta este motivul pentru care am promovat soluția”, a declarat la dezbaterea publică Sebastian Săcuiu, șeful Secției Ingineria Mediului din cadrul ISPE.
Aici avem o primă observație. Halda de zgură a fost sub acțiunea ploilor și zăpezilor din anii 60, dar nu s-a „autocimentat” prea tare și după 1990 au fost zeci de procese ale agricultorilor din zonă care au dat în judecată Combinatul Siderurgic pentru că praful de zgură a scăzut productivitatea terenurilor agricole.
Strategie pentru eliminarea riscurilor: „Dacă nimerim o perioadă secetoasă, aceste suprafețe vor fi udate cu cisterne”!
După ce din 2009, când a fost oprită depozitarea, s-a tot vorbit de acoperirea haldei cu un strat de pământ pentru ca praful steril să nu mai polueze terenurile din zonă, a apărut brusc soluția „miraculoasă”: să nu se facă nimic! Se va aștepta ca ploile să determine formarea crustei pe suprafața haldei, iar dacă nu vor fi suficiente precipitații se va interveni cu apă adusă în cisterne .
„Dacă regimul precipitațiilor e slab, nimerim o perioadă secetoasă, aceste suprafețe vor fi udate cu cisterne, cu aspersoare, astfel încât într-o primă fază să fie împiedicat procesul de spulberare și într-o a doua fază, realizarea autoîntăririi pe care o preconizăm”, a mai spus șeful Secției Ingineria Mediului de la ISPE.
Până la urmă e vorba de bani: acoperirea cu pământ costă 3,6 milioane euro, iar „autocimentarea” e numai 2,25 milioane euro!
Când ne punem problema ecologizării unei zone care a fost distrusă ecologic ca urmare a unei activități industriale ne gândim în primul rând la rezultatul dorit în urma ecologizării, la eliminarea deșeurilor și redarea aspectului inițial al zonei, cu vegetație. Însă specialiștii de la ISPE București nu au luat în calcul această prioritate, bazându-se doar pe calcularea sumelor pe care le va cheltui pentru ecologizare „clientul” ISPE-ului, respectiv Combinatul Siderurgic „Liberty”.
„Din punct de vedere tehnico-economic, a rezultat că Alternativa 2 (autocimentarea – n red) este cea mai fezabilă”, a spus în cadrul dezbaterii publice Oana Falup, inginer în cadrul Secției Termomecanice de la ISPE.
Iată și care sunt costurile celor patru metode.
„Alternativa 1”, închiderea haldei conform ordinului 757/2004 a Ministerului Mediului și Gospodăririi Apelor, costă 39,53 milioane euro. Această metodă este aplicabilă în cazul închiderii unei vechi gropi de deșeuri menajere, la care e necesară construirea unor rețele de captare a gazelor și levigatului și a unui un strat de pământ de 85 cm pentru stabilizare, un strat de impermeabilizare și un strat 15 cm de pământ fertil.
„Alternativa 2”- „autocimentare”, costă 2,25 milioane euro, acești bani fiind cheltuiți în principal pentru crearea, în zonele abrupte, a unor pante în raport 1/3, pentru stabilizarea taluzelor.
„Alternativa 3”, acoperire cu strat de pământ fertil de 15 cm ar costa 3,6 milioane euro, costurile fiind generate de transportul pământului.
„Alternativa 4 – cu polimeri”, presupune stropirea haldei cu o soluţie de polimer/răşină pentru formarea unei cruste impermeabile și ar costa 5,45 milioane euro.
Specialiștii ISPE au recomandat (!!!) metoda cea mai ieftină, „autocimentarea” de 2,25 milioane euro, deși acoperirea cu un strat de pământ de 15 cm ar fi fost cu 1,35 milioane de euro mai scumpă, dar ar fi asigurat ecologizarea celor 110 ha.
Marea surpriză! Și Ministerul Mediului ține cu „clientul”, pentru că a aprobat închiderea Haldei prin „autocimentare”
„Ziarul de Investigații” s-a adresat și Ministerului Mediului, solicitând un punct de vedere cu privire la soluția tehnică de închidere și ecologizare a Haldei de Zgură de la Galați, care prin cele 110 de hectare de teren este cel mai mare din cele 68 de depozite neconforme pentru care România a fost condamnată de Curtea de Justiția a Uniunii Europene. Ministerul Mediului ne-a comunicat că a luat decizia emiterii acordului de mediu pentru închiderea Haldei de Zgură prin „autocimentare”. Decizia este bazată pe argumentul specialiștilor ISPE, că apa de ploaie întărește zgura!
„În urma analizării din punct de vedere al protecției mediului a alternativelor propuse, cea mai bună soluție tehnică pentru închiderea depozitului de deșeuri nepericuloase Halda de zgură din cadrul Liberty Galați SA este cea care constă în realizarea stratului de închidere a depozitului în urma procesului de autocimentare a stratului superficial de zgură. Soluția aleasă pentru închiderea Haldei de zgură a fost selectată după evaluarea a 4 alternative analizate. Alternativele 1 și 3 sunt cele la care faceți trimitere. În cadrul procedurii de emitere a acordului de mediu au fost evaluate toate cele 4 alternative de închidere, iar Alternativa 2 a fost aleasă ca fiind optimă”, se spune în adresa Direcției de Comunicare din cadrul Ministerului Mediului.
În răspunsul Ministerului Mediului e precizat și un argument ridicol: „acoperirea cu un strat de pământ de 15 cm determină modificări ale stabilității haldei prin suplimentarea greutăţii suportate de terenul de fundare şi de corpul haldei”. Adică stratul de pământ de 15 cm, respectiv un volum de 150.000 mc, distribuit uniform pe 110 ha, ar duce la surparea celor 54.000.000 mc de zgură?!
Decizie „forțată” prin calcule contorsionate, ca în bancurile despre Radio Erevan
În susținerea „autocimentării” și descurajarea acoperirii cu pământ, experții ISPE au recurs și la calcule, dar au socotit cât pământ ar fi necesar în cazul Alternativei 1, care se aplică la închiderea gropilor de deșeuri menajere, pentru care se utilizează două straturi de pământ ce totalizează 100 cm, nu în metoda din Alternativa 3, utilă la închiderea unei halde de zgură și care presupune acoperirea cu un strat de 15 cm. E ca în bancurile despre Radio Erevan: nu era „Alternativa 1”, ci „Alternativa 3”, nu erau deșeuri menajere, ci zgură!
„Se pune problema de unde iei un milion de metri cubi de pământ vegetal, pe care să îl înierbezi. Un milion de metri cubi înseamnă, cu oarecare aproximație, două milioane de tone de pământ. Iar dacă împărțim două milioane de tone la o basculantă de 20 de tone înseamnă 200.000 de curse de basculante”, a spus Sebastian Săcuiu în cadrul dezbaterii publice.
Cum am precizat, este un calcul prezentat tendențios. Conform raportului, la Halda de la Galați ar fi necesar un volum de 950.000 mc numai în cazul închiderii conform „Alternativei 1”, care se aplică la închiderea depozitelor de deșeuri menajere și la care e nevoie suplimentar de un strat suport de pământ, de 85 cm, pentru atenuarea tasării cauzate de descompunerea deșeurilor, la care se adaugă stratul de 15 cm, de acoperire cu pământ fertil. La un depozit de zgură, care e stabil, se poate aplica „Alternativa 3”, de acoperire cu un strat de pământ de 15 cm. La halda din Galați ar fi necesar un volum de 150.000 mc de pământ.
Potrivit Normativului nr 10/2003, aprobat prin Ordinul 1.215/10.01.2003, referitor la densitatea specifică a materialelor din depozite, un metru cub pământ echivalează cu o cantitate de 400 kg dacă este pământ uscat și 700 kg, dacă e pământ umed. Vom lua în calcul echivalența un metru cub de pământ „egal” 700 kg. Volumul de 150.000 mc de pământ echivalează cu 105.000 tone și pentru transportarea acestuia ar fi necesare 5.250 de curse cu basculante de 20 de tone. Deci nu-i vorba de 200.000, ci 5.000 de curse cu basculante de 20 de tone.
„De unde să iei atât pământ?”. Primăria Galați are o rezervă 360 ha de teren la câteva sute de metri de gardul Combinatului
Un motiv al respingerii variantei de ecologizare prin acoperirea haldei cu pământ fertil este că ar fi greu de găsit cantitatea de pământ necesară. „De unde iei pământ vegetal, pe care să îl înierbezi” a întrebat la dezbaterea publică reprezentantul ISPE, Sebastian Săcuiu. Această îngrijorare a reprezentanților ISPE i-a „molipsit” și pe cei de la Ministerul Mediului, care în răspunsul către „Ziarul de Investigații” se referă la „dificultăți majore privind procurarea solului necesar pentru acoperirea unei suprafeţe atât de mari”.
Avem o soluție de rezolvare eficientă a acestei probleme. Primăria Galați deține în nord-vestul orașului, în apropierea platformei siderurgice, chiar la câteva sute de metri de gardul Combinatului „Liberty”, o suprafață de 360 hectare pentru dezvoltarea viitoare a Galațiului, atât din punct de vedere edilitar, cât și din punct de vedere economic. O parte din acel teren este în pantă, iar o suprafață de 60 de hectare pe care au fost livada și via unei foste societăți, este chiar terasată. Cum contruirea unor cartiere de locuințe sau a unor hale industriale ar necesita o nivelare prealabilă a terenului la „cota zero”, ar fi util ca o parte din pământul excedentar să fie excavat și folosit la acoperirea cu pământ a Haldei de Zgură. Pentru volumul de 150.000 mc de pământ ar trebui decopertată cu 0,5 metri o suprafață de 33 ha. Problema poate fi rezolvată prin nivelarea terenului terasat.
Am luat legătura cu primarul Galațiului, Ionuț Pucheanu, care ne-a spus că nu știa despre această situație, dar nu ar fi o problemă să ajute Combinatul Siderurgic la rezolvarea problemei: „Dacă ne vor cere vom face tot ce depinde de noi pentru a-i ajuta”, ne-a declarat primarul Ionuț Pucheanu.
Cum între terenurile respective și platforma siderurgică sunt doar câteva sute de metri, costurile transportului ar fi minime, pentru că mijloacele de transport ar parcurge câteva sute de metri până la Poarta Nord a combinatului, ar străbate platforma siderurgică și ar ajunge la Halda de Zgură, care este în partea de sud a combinatului. Așadar, acoperirea haldei cu un strat de pământ fertil de 15 cm e o „misiune imposibilă” doar în imaginația specialiștilor de la ISPE București, care nici măcar n-au fost interesați de găsirea unor oportunități.
Punctul vulnerabil, fenomenul infracțional. „Autocimentarea” nu poate stopa asaltul hoților de fier asupra haldei
De-a lungul anilor, în zona Haldei de Zgură a apărut un fenomen infracțional, al hoților de fier care scormonesc zgura pentru a găsi bucățile de fier pe care să le ducă la centrele de colectare a fierului, care au proliferat în zona haldei.
„Dacă nu se închide și nu se securizează halda, e ca și cum nu va mai fi închisă niciodată! Cine va păzi o suprafață de 110 hectare, pe care este zgură cu bucăți de fier? Dacă nu va fi securizată, Halda de Zgură va fi exploatată în continuare, mai ales noaptea. În Galați, dar și în localitățile din jurul haldei, în Movileni, Șendreni, sunt sute de oameni care trăiesc din fierul recuperat, care cu asta se ocupă”, ne-a declarat președintele Patronatului IMM din Galați, Marian Filimon.
A fost o vreme în care Poliția făcea zilnic razii la haldă pentru îndepărtarea hoților de fier. Fenomenul infracțional nu mai are aceeași amploare, dar este dovedit prin faptul că în apropierea haldei sunt 7-8 centre de colectare a fierului. Deseori se produc conflicte violente între hoții de fier. Pe 18 martie 2021, la un centru de colectare a avut loc o reglare de conturi între doi hoți de fier și un bărbat de 32 de ani a fost înjunghiat de „concurență” și a ajuns la spital.
Dacă Halda de Zgură va fi abandonată în așteptarea „autocimentării”, e aproape sigur că hoții de fier o vor „dez-cimenta” în căutarea bucăților de fier și fenomenul infracțional va căpăta o amploare mult mai mare.
Va accepta Comisia Europeană „autocimentarea” Haldei de Zgură cu apă de ploaie?
Se spune că după „autocimentare” pe suprafața Haldei de Zgură va apare un parc de panouri fotovoltaice, dar nu există proiect, nu există studiu de fezabilitate, nu există surse de finanțare, iar compania omului de afaceri Sanjeev Gupta se confruntă cu probleme financiare. În acest context, singura certitudine este sentința prin care România a fost condamnată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru neînchiderea a 68 de depozite de deșeuri, printre care și Halda de Zgură de la Sidex.
Rămâne de văzut cum va reacționa Comisia Europeană la aflarea veștii că cele 110 de hectare de steril de la Halda de Zgură de la Galați au fost „ecologizate” prin „autocimentare” cu apă de ploaie.
