În ciuda tuturor celor care au cerut să fie consultați, atunci când vine vorba despre PNRR, premierul Florin Cîțu pare să aibă lucrurile sub control, cel puțin pe hârtie. Astfel, acesta și-a luat, în numele Guvernului pe care îl conduce, angajamentul de a pune în aplicare o serie de reforme care urmează să fie tranșate de Comisia Europeană. „Obiectivele vor fi susținute de unele reforme foarte concrete care vor fi incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență. Majoritatea vor fi implementate între 2021 și 2024, în timpul mandatului actualului Parlament. Acestea sunt reforme structurale pe care România le-a întârziat prea mult timp”, se arată în comunicat.
Florin Cîțu promite schimbări majore în diverse domenii
În documentul ce va trece pe la Comisie, premierul Florin Cîțu promite să schimbe „prezentul” în ceea ce privește pensiile, mai exact având în plan o reformă majoră care să asigure echitate pentru cei cu venituri mici, dar și sustenabilitate fiscală pe termen mediu și lung a sistemului de pensii. Politica fiscală este, de asemenea, un obiectiv important și se mizează, conform aceluiași document, pe adoptarea de măsuri pentru creșterea veniturilor din taxe și impozite, optimizarea cheltuielilor și stabilitatea cadrului fiscal.
Revizuirea cadrului întreprinderilor publice pentru a îmbunătăți guvernarea corporativă și pentru a asigura respectarea strictă a regulilor, monitorizarea și controlul cu accent pe responsabilitate și performanță, fac parte, de asemenea, din reformele propuse.
Alte reforme propuse includ măsuri îndreptate în vederea revizuirii sistemului limitarea creșterile ulterioare ale anvelopei salariale, crearea și operaționalizarea băncii, urmată de o evaluare a pilonilor, un nou sistem de admitere în serviciul public și un sistem de promovare îmbunătățit, inclusiv pentru funcțiile de conducere, modificarea legilor justiției și consolidarea cadrului anticorupției, introducerea principiilor verzi de taxare, un nou sistem de taxare a transportului rutier și promovarea transportului cu emisii zero, promovarea eliminării treptate a cărbunelui, sprijin pentru producția de hidrogen și baterii și o reformă a pieței energiei electrice.
Alte reforme sectoriale în diverse alte domenii de activitate
- Adoptarea reformei venitului minim de incluziune;
- Promovarea îngrijirii primare în unitățile spitalicești;
- Reducerea tăierilor ilegale în pădurile românești.
- Creșterea ratelor de reciclare;
- Adoptarea unor criterii obiective pentru stabilirea salariului minim;
- Dialog social sporit;
- Îmbunătățirea calității și predictibilității luării deciziilor;
- Îmbunătățirea guvernanței locale;
- Cadrul îmbunătățit pentru achizițiile publice.
Mai mult, potrivit Digi24, premierul Florin Cîțu să rezolve anumite probleme, până în anul 2024:
- o creștere economică anuală semnificativ mai mare decât cea medie din UE și zona euro, pentru a accelera procesul de convergență;
- reducerea deficitelor;
- reîncadrarea economiei într-o politică fiscală sustenabilă pe termen mediu și lung;
- reducerea costurilor de creditare și îmbunătățirea ratingurilor de țară;
- creșterea coeziunii sociale prin reducerea sărăciei;
- asigurarea coeziunii teritoriale prin legarea tuturor regiunilor istorice de București și de vestul Europei;
- reducerea corupției și a impactului acesteia asupra mediului de afaceri;
- îmbunătățirea calității și eficienței administrației publice;
- o tranziție corectă către o economie neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon.
Cioloș și vestea sa bună: din iulie va exista un Certificat Digital European Covid
