Dreptul elevilor de a oferi, semestrial, feed-back profesorilor de la clasa există, teoretic, din 2016. Există și ca îndatorire a profesorului, în fișa postului.
Practic însă, nu se știe dacă sau cum acest feed-back este strâns, în vreo școală din România.
De menționat că feed-back-ul se da anonim, doar pentru profesorii cu care au elevii ore și că limbajul injurios cade sub incidența legii.
Cu alte cuvinte, n-ai voie să folosești, elev fiind, trivialități în formulare.
”Da’ cine sunt, dom’le, elevii, să judece un PROFESOR?”
Aici intervine greșeală principală: prin feed-back, elevii nu discută despre cunoștințele, efective, ale profesorului, ci despre capacitatea acestuia de a comunica, despre modul în care interacționează cu ei, despre ce ar putea să îmbunătățească.
Altfel spus, e vorba despre cum predă, nu despre ce predă.
Și, la fel cum un pacient e cel mai în măsură să spună ce îi place și ce nu la medicul lui, la fel și elevii sunt cei mai în măsură să spună dacă sau cât de bun e un profesor, la catedră.
”8 pentru elev, 9 pentru profesor, 10 pentru Dumnezeu”
Asta e una dintre frazele favorite ale profesorilor. Cu ea reușeau, de obicei, să-ți sugereze că ești prost, indiferent de cât ai fi învățat.
Mai erau profesorii ăia care te dădeau cu capul de tablă. Cei pe care nu îndrăzneai să-i contrazici, că începeau să răcnească, să jignească sau să arunce cu diverse prin clasă. Cei care nu te treceau, dacă nu le dădeai plicul. Cei care nu aveau ce caută la catedră ci, mai degrabă, în garnizoană, în Legiunea străină sau (câțiva dintre ei) direct la Spitalul de Psihiatrie.
Feed-back-ul elevilor: inutil, moft sau mijloc de răzbunare?
Ținând cont de faptul că se dă anonim, dar ajunge la profesorul în cauză, am fi tentați să spunem că inutil. Doar n-o să se schimbe Măria Sa, pentru că spun niște mujici, nu?
Probabil acei profesori nici măcar nu vor fi atinși de vreo sugestie de îmbunătățire. Pentru că nu o să-i intereseze.
Alții s-ar putea să nu primească feed-back, pentru că-s atât de ciufuți încât, de teama repercusinilor, elevii se vor abține.
Dar sunt și cei care o să asculte și-o să bage la cap. Cei care vor vrea să se cizeleze. Cei care vor vrea să avanseze, să devină mai buni, să schimbe ceva. Pe ei ar trebui să-i ajute legea cu pricina. Poate fac ceva supărător/enervant doar din obișnuință, neștiință, inerție. Dacă li se atrage atenția, cel mai probabil vor reacționa. Pozitiv.
Ordinul e din 2016. E și dorința elevilor, dar că nu se pune în practică
La fel ca multe alte legi, și aceasta a rămas uitată undeva, prin vreun sertar, cu titlul de opțional.
N-au încredere profesorii în capacitatea elevilor de a fi obiectivi? Le e frică de ce ar putea afla? Le e lene să ceară, semestrial, feed-back?
Mister total.
Pe partea cealaltă, elevii se pare că își doresc acest lucru. Nu mai sunt aceeași iepuri fricoși, care înghețau doar dacă se uită profu` la ei. Ei sunt adulții de mâine care au învățat din timp că au drepturi și nu le e teamă să le și ceară.
Poate că adulții de azi au destul de multe de învățat de la elevi. Mai ales când vine vorba de spirit civic și de exercitarea, legală, a unor drepturi câștigate în timp.
