Șefa Parlamentului European, Roberta Metsola, a fost ieri într-o vizită în România, ocazie cu care l-a întâlnit pe președintele Klaus Iohannis.
După întâlnirea cu Roberta Metsola, pentru ochii și urechile presei Klaus Iohannis a afirmat că au fost „foarte multe chestiuni de discutat”, cu câteva exemple.
Astfel, nu putea să lipsească subiectul legat de aderarea noastră la Schengen, Iohannis arătându-se mulțumit că avem susținere, chiar dacă aceasta chiar nu a contat la votul final.
„Am apreciat în mod deosebit implicarea doamnei Președinte personal, dar și a Parlamentului în speța Schengen. Parlamentul European și doamna Președinte Metsola au fost, din capul locului, de partea noastră și au recomandat, și prin vot politic, și prin discuții politice, primirea României în spațiul Schengen.
Am rugat-o pe doamna Președinte să păstreze această abordare și acest optimism și în continuare, cu speranța noastră legitimă ca în anul care vine, curând, în 2023, România să devină parte din spațiul Schengen”, a spus Iohannis.
Pe de altă parte, președinta PE a subliniat că a venit la București „pentru a transmite un mesaj de speranță tuturor românilor”, mai mult un îndemn, anume de a nu renunța la Europa.
„Vă veți alătura Schengen. Parlamentul European este de partea dumneavoastră și va continua să lupte pentru o Europă unită, sigură și egală. Mulțumesc președintelui Klaus Iohannis pentru determinarea dumneavoastră de a plasa România în inima Europei”, a scris Roberta Metsola pe Facebook.
Însă, din ceea ce se înțelege din cuvintele lui Iohannis, Schengen nu este chiar singura noastră grijă:
„Am discutat și chestiuni mai generale, mai complicate legate de Uniunea Europeană și am concluzionat, cum cred că s-a și așteptat, că este extrem de importantă unitatea noastră în Uniunea Europeană. Unitatea este arma cea mai puternică pe care o avem, indiferent dacă vorbim de războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, unde unitatea este vitală, sau în alte crize, unde fără unitate nu vom reuși să facem față, de exemplu crizei energetice. (…)
O chestiune complicată, neașteptată, este scandalul care a izbucnit acum câteva zile în Parlamentul European legat de acuzații de corupție și vreau să spun public – am spus-o și doamnei Președinte – că o susțin, o susținem 100%. Felul direct, corect, deschis și ferm în care a abordat aceste chestiuni este cu siguranță calea corectă, fiindcă Parlamentul European, în ansamblu, își face treaba foarte bine.
Uniunea Europeană, în ansamblu, rezolvă problemele, dar, atunci când sunt găsite situații că anumite persoane nu fac ceea ce așteaptă electoratul de la ele, e clar că trebuie să fie anchetate așa cum scrie la carte, fără prea multe menajamente politice. Procurorii trebuie lăsați să își facă treaba.
O chestiune care în toate aceste discuții complicate a dispărut aproape din vizor, dar este extrem de importantă este extinderea Uniunii Europene. Parlamentul și doamna Președinte în mod expres au fost alături de noi când am hotărât acordarea statutului de candidat Republicii Moldova și Ucrainei, dar acum, în ultima sesiune, am continuat și am acordat statutul de candidat și Bosniei și Herțegovina. Un pas important, a fost ultimul stat din zonă care de multă vreme solicită să fie declarat candidat și să se alăture Uniunii Europene”.
Primirile cordiale la Cotroceni nu se opresc însă aici. Astăzi este programată o altă întâlnire, cu președintele Republicii Portugheze, Marcelo Rebelo de Sousa, care de fapt a venit să viziteze Batalionul 1 Instrucție „Olt” din Caracal. De această dată, sunt anunțate discuții pe tema „coordonării strânse în cadrul Uniunii Europene și NATO”:
„Agenda discuțiilor celor doi șefi de stat va conține aspecte legate de intensificarea cooperării româno-portugheze în domeniul apărării, dar și economic, comercial, al agendei digitale, al surselor de energie regenerabilă, al sănătății și educației.
Va fi salutată contribuția comunității românești la dezvoltarea societății portugheze.
De asemenea, va fi abordată situația de securitate din Ucraina, cu accent pe intensificarea asistenței umanitare acordate țării vecine în contextul venirii iernii, inclusiv refugiaților ucraineni, precum și pe sprijinul în facilitarea exporturilor de cereale. Se va discuta, de asemenea, și despre continuarea sprijinului activ pentru Republica Moldova, care se confruntă cu numeroase provocări, generate de situația de securitate de la frontierele sale și de criza energetică căreia trebuie să îi facă față.
Cei doi Președinți vor aborda totodată și modalitățile de sprijin pentru statele care și-au exprimat intenția să adere la Uniunea Europeană, Republica Moldova, Ucraina, Georgia și respectiv partenerii din Balcanii de Vest”.
