Este de ajuns o vizită la Țintești, județul Buzău pentru a vedea cum tehnologii de ultimă generație și instalații care au costat peste 25 milioane euro, cu o capacitate de 360 000 tone pe an, reciclează deșeuri și le transformă în materie primă pentru multe industrii.
Companiile Green Group sunt: Greentech SA (cu fabrici in Romania, Slovacia si Lituania), Greenfiber International SA, GreenWEEE International SA, Greenglass Recycling SA, Eltex Recycling si Green Resources Management cu investiții totale ce depășesc 200 de milioane de euro.
În fiecare zi, la GreenWEEE ajung deșeuri de aparate de uz casnic de mici și mari dimensiuni, baterii, cabluri, acumulatori uzați. Deșeurile de aparate se degradează în mii de ani și conțin substanțe toxice, motiv pentru care reciclarea lor este vitală. Acestea sunt recuperate și transformate în materie primă secundară astfel că deșeurile de aparate capătă o nouă viață.
Înființată în 2009, astăzi Green WEEE are 2 fabrici, la Buzău și la Câmpia Turzii, cu o capacitate de procesare de 100 000 tone pe an. A conservat, prin reciclare, peste două milioane de tone de CO2, și a primit pentru activitatea sa performantă certificarea WEEELabEx. De la deschidere, acum 12 ani, GreenWEEE a reciclat peste 8 milioane de bucăți de frigidere, televizoare, monitoare și telefoane mobile, acestea fiind câteva din multele echipamente electrice care intră pe poarta fabricii. Doar prin reciclarea unui frigider, GreenWEEE economisește echivalentul de CO2 al emisiilor făcute de o mașină care înconjoară de două ori planeta Pământ.
Câteva lucruri interesante despre reciclare la GreenWEEE: Reciclarea monitoarelor din cei 11 ani de activitate a salvat 122 milioane de litri de apă potabilă și a prevenit generarea de aceeași cantitate de apă reziduală. Aceeași cantitate de apă a fost folosită de 1.630.000 persoane pentru a face duș într-o săptămână. Reciclarea unui singur telefon mobil economisește suficientă energie cât să asigure funcționarea unui laptop timp de 44 ore. Reciclarea unui telefon mobil economisește 860 kg CO2, echivalentul distanței parcurse de o mașină de la București – Bruxelles și înapoi. Un tub catodic al unui televizor poluează 50 de metri pătrați de sol timp de 30 de ani.
GreenGlass Recycling este cea mai modernă fabrică de reciclare a deşeurilor a sticlei din Europa de Est
GreenGlass Recycling are o capacitate de reciclare de peste 110.000 de tone de sticlă. Situată lângă București, GreenGlass Recycling transformă deșeurile de sticlă în granule de puritate foarte mare (99,99%), ce sunt mai departe folosite în procesul industrial de fabricare a noilor sticle. Greenglass deține certificatul END OF WASTE, prin care sticla deșeu își încetează statutul de deșeu și este valorificată în industrie ca materie primă. Reciclarea sticlei este imperios necesară deoarece recipientele din sticlă sunt 100% reciclabile și pot fi reciclate fără sfârșit fără pierderi de puritate sau calitate, iar energia economisită prin reciclarea unei sticle alimentează un laptop timp de 25 de minute. Coșul de gunoi al unui român cântărește anual 260 de kilograme, din care 3,16% reprezintă sticlă, adică 8,26 kilograme. 2300 borcane de dulceață aruncă un român la gunoi într-o viață.
Green Tech reciclează PET-uri
PET-urile reciclate devin materie primă, ceea ce înseamnă eficiența resurselor și creștere economică. PET-ul devine un recipient nou, fibră poliesterică folosită la fabricarea de produse de igienă gen scutece, pături, și bandă poliesterică folosită în industria lemnului sau în industria metalurgică. Înființată în 2002, Green Tech are fabrici la Buzău și Iași dar și în Lituania și Slovacia. Green Tech reciclează în prezent 150 000 tone de ambalaje PET pe an și este unul dintre cei mai importanți furnizori de bandă poliesterică și granule. Capacitatea de sortare este de 11 tone de baloți pe oră. Procesul tehnologic este minuțios.
Întâi se face îndepărtarea impurităților prin ciur, separator balistic, separator magnetic, separator optic pentru sortarea pe culori, după care urmează spălarea și măcinarea în morile de măcinare. Rezultă în final fulgii PET, bucăți mici de plastic cu dimensiuni între 8-12 mm. Fulgii se ambalează la final în saci in greutate de o tonă și conținutul este testat pentru calitate în laboratoare, înainte de a fi expediat către procesatori finali. Pentru realizarea benzii poliesterice prin extrudare, Green Tech are două linii tehnologice cu capacitatea de producție de 1.300 kg pe oră. Din fulgi PET se produc granule r-PET folosite la fabricarea de ambalaje pentru produse alimentare și non-alimentare. Green Tech are implementat sistemul de management integrat calitate mediu OHSAS.
Green Tech a lansat în 2018 programul de reducere a emisiilor de CO2 intitulat ”Reducerea emisiilor Green Tech în cadrul procesului de reciclare a PET-urilor, România”, prin care se realizează o reducere de 45.380 tone de CO2 pe an, conformându-se astfel țintelor de dezvoltare durabilă a Națiunilor Unite.
Green Fiber transformă ambalajele PET în fibră sintetică poliesterică
După transformare, acestea devin bumbac artificial și lână artificială din care se fac textile casnice, filtre, șervețele umede, tapițerii auto și pentru mobilier dar și umpluturile acestora, perne și pilote, și scutecele bebelușilor. Bumbacul artificial și lâna artificială se folosesc și în construcții la fabricarea membranelor și a diverselor componente de izolație. Procesul spectaculos de transformare a ambalajelor în fibră începe la fabricile Green Tech care obțin fulgii PET care apoi merg la Green Fiber pentru obținerea fibrelor.
Citește și La ce folosesc OIREP-urile? – Organizații de Îndeplinire a Răspunderii Extinse a Producătorilor –
Prima fabrică Green Fiber s-a înființat la Buzău în 2005, cu o capacitate de 16.000 tone/an, a doua la Iași în 2007, cu o capacitate de 35.000 tone/an. În 2017 s-a înființat fabrica de la Urziceni unde se produc anual 29.000 tone de fibră. Procesul de fabricație are loc în două etape, filarea și finisarea, cu faza intermediară de extrudare care dă naștere lânii, cu acele însușiri fizice, chimice și mecanice necesare diverselor aplicații industriale. Prin activitatea sa, Green Fiber nu doar a reînviat tradiția producției de fibre sintetice în România ci a reușit să și înlocuiască materia primă, petrolul, cu deșeurile PET ca resursă regenerabilă.
Green Resources Management S.A.
Green Resources Management S.A. este o organizație de transfer de responsabilitate autorizată de Ministerul Mediului și Pădurilor și Agenția Națională pentru Protecția Mediului, în baza Licenței de operare nr. 8 din 30.08.2017.
Eltex Recycling oferă servicii integrate de management a deșeurilor, de la organizarea fluxurilor pentru colectarea deșeurilor din producție, organizarea procesului de colectare până la identificarea soluțiilor de reciclare, tratare și valorificare în scopul de a oferi clienților cele mai bune rezultate.
Green Group a apărut în România când Constantin Damov a înființat prima firmă, Green Tech, care recicla PET-uri, iar ulterior a început și cu alte materiale.
Capacitate maximă de procesare și reciclare, infrastructură minimă de colectare
O discuție cu Mihaela Sofronea, PR Manager la Green Group WEEE&Glass Recycling Division, ne dezvăluie detalii operaționale despre activitatea acestui reciclator unic în Europa:
”La momentul la care s-a înființat Green Tech, au apărut și colectorii și s-a început și operațiunea de colectare în România, care practic nu exista înainte de Green Tech. Problema care a rămas este lipsa infrastructurii de colectare. Dacă ar exista infrastructura de colectare selectivă, poate că cetățenii ar duce deșeurile undeva. Noi importăm 60% din deșeurile de PET generate în cea mai mare parte de companii, dar și de populație. Green Tech are o capacitate de reciclare de 150000 tone pe an în toate fabricile din România, Lituania și Slovacia. Green WEEE are capacitate de 100000 tone pe an. Green Glass reciclează 110000 tone pe an. Suntem singurul reciclator din Europa cu așa o mare capacitate de procesare. Luăm deșeurile de la colectori, de exemplu Green WEEE le în mare parte de la OTR-uri (N.R. OTR-uri sau OIREP-uri, Organizațiile de Transfer de Responsabilitate care conform legislației în vigoare, trebuie să colecteze deșeurile și să le predea reciclatorului) care strâng de la colectori, instituții publice, mari companii. Green Tech nu preia așa de mult de la OTR-uri. Cantitatea cea mai mare de PET-uri provine din alte țări deoarece PET-urile din România nu au calitatea celor din import, nefăcându-se colectarea selectivă corespunzător. Avem patru tipuri de calitate la PET – A,B,C,și D. Una e să ai PET direct de la companii din HORECA, alta de la groapă. Diferența se vede imediat, vizual. Contează mult dacă PET-ul e murdar sau îmbătrânit deoarece cu acestea folosim mai multă energie, mai multă apă, mai mult detergent și sodă caustică….Dacă produsul finit nu corespunde verificării Controlului Tehnic de Calitate, se reintroduce în procesul tehnologic, nu chiar de la început ci de la etapa necesară până la final, pentru obținerea unui produs de calitate. Nu este ușoară separarea. PET-ul are mai multe componente, capacul e din plastic sau poate fi amestecat chiar cu metal, eticheta e din PVC. Riscul este ca sortatoarele optice să nu poată distinge materialele diferite și în fulgii de PET să se strecoare fulgi de PVC ceea ce contaminează materialul și practic tot fluxul. Așa am pățit cu sticla de apă minerală Borsec. A trebuit să facem lobby la Borsec să producă capacul total detașabil, pentru că înainte rămânea o porțiune atașată de sticlă și greu de îndepărtat”.
Responsabilizare prin coerciție, cheia succesului pentru a avea un mediu curat
Din discuție înțelegem câteva aspecte practice care ne fac mai conștienți și mai responsabili atunci când cumpărăm sau când vrem să aruncăm deșeuri.
În calitate de producători, ar trebui să ne gândim foarte bine atunci când concepem un produs astfel încât gradul de reciclabilitate să fie cât mai mare și chiar 100% pentru a ușura sarcina reciclatorului. Comisia Europeană are comunicare permanentă, schimburi de scrisori și discuții regulate cu reciclatorii în acest sens, pentru a determina producătorii să conceapă produsele astfel încât materialele să fie cât mai reciclabile.
Există și ambalaje care nu se pot recicla în România, exemplu este ambalajul Tetra Pak, cutiile de lapte, care, din cauză că au aluminiu în componență, sunt reciclate în alte țări deoarece România nu are astfel de instalații.
În calitate de consumatori, trebuie să știm că, de fapt, 85% din coșul zilnic în România este reciclabil. Mai mult, toată aparatura care ne înconjoară este de asemenea, reciclabilă. Materialele cele mai poluatoare în mediu sunt sticla, precum și echipamentele electronice și electrice care conțin substanțe periculoase (baterii, monitoare, telefoane mobile, frigidere, led-urile, tuburile fluorescente, becurile compacte) dar sunt total reciclabile.
Cetățenii și autoritățile trebuie să conștientizeze că totul este reciclabil. Sticla se reciclează la infinit, fără pierderi prea mari, redevenind sticle și borcane pe masa noastră. 90% din materialele unui frigider se recuperează și se reutilizează în alte industrii ca de exemplu producția de instrumente muzicale, de calorifere etc. Mașina de spălat conține patru tipuri de plastic iar acestea se reciclează separat.
Nivelul de colectare selectivă este foarte scăzut în România deoarece nu se aplică pedepse pentru cei care nu colectează și nu selectează deșeurile, începând cu cetățenii dar și cu autoritățile locale, și pentru că cei care le colectează nu le duc la reciclator, de regulă OTR-urilor.
În Belgia, de exemplu, serviciul de salubritate dă 50 euro amendă cetățeanului care îi înmânează saci cu ”conținut necorespunzător”. În România s-a creat un cerc vicios pe care autoritățile locale și centrale se fac că nu îl văd. Nu se dau amenzi pentru că nici nu există infrastructură de colectare. ”Dacă am avea infrastructură, cu siguranță cetățenii ar colecta selectiv. Trebuie aplicată coerciția”, consideră Mihaela Sofronea. ”La noi, în unele cartiere din orașul Buzău, dacă salubritatea vede că în tomberonul de crengi am pus plastic, nu mi-l ia, și mă atenționează printr-un bilet, și sigur că nu-mi convine să mai stau o săptămână cu tomberonul”, mai adaugă ea ca exemplu de bună practică.
Taxa verde pusă pe produse, plătită la achiziționarea unui produs pentru colectare și reciclare, înseamnă că producătorul confirmă că la sfârșitul vieții produsului, acesta va fi colectat și reciclat. Responsabilitatea este delegată OTR-ului. Conform legii, obligația de a colecta deșeuri electrocasnice, de exemplu, au și magazinele, ”în funcție de spațiul de care dispun”, deci în principiu, un cetățean se poate duce la un magazin doar să predea un aparat vechi, nu neapărat să predea pe cel vechi când cumpără unul nou.
Informații utile privind cel mai apropiat centru de reciclare pentru orice deșeu, inclusiv ulei alimentar, se pot afla din Harta Reciclării, platforma națională integratoare. Se impune însă o comunicare continuă și adecvată prin mass-media pentru a asigura conștientizarea și îndrumarea activă a cetățenilor spre punctele de colectare. În ultimii ani se observă o tendință pozitivă de colectare și o preocupare spre sustenabilitate a cetățenilor și a companiilor.
Green Group a fost exemplu de bune practici dat de Comisia Europeană deoarece în urmă cu 5 ani a investit 12 milioane de euro și a implementat SIGUREC, sistemul de colectare de la populație, pentru că dorea să schimbe mentalitatea la nivel național, dar între timp s-a schimbat legislația și reciclatorul nu mai poate face asta, colectarea direct de la cetățeni o face doar salubritatea și primăriile.
Acestea și sunt marile provocări din domeniul reciclării: schimbare mentalităților, lipsa infrastructurii de colectare, transpunerea legislației europene în legislația națională și respectarea legislației.
Green Group, un angajator atractiv și un contributor semnificativ la bugetul de stat
În ce privește personalul Green Group, Mihaela Sofronea subliniază câteva aspecte de bază ale activității personalului operațional:
”Se lucrează în ture, 24 de ore. Angajăm constant. Le asigurăm transport și alte beneficii. Mediul de lucru nu este ușor și instructajul profesional și protecția muncii se fac deseori prin power point și video clipuri pentru a fi cât mai clare și sugestive. Este un mediu ceva mai periculos decât alte medii de lucru și fiecare angajat trebuie să știe foarte clar și strict ce are de făcut. Lucrează cu motostivuitoare, utilaje grele, benzi transportoare și se mișcă printre mașini care vin să descarce. În funcție de experiență, fiecare e distribuit pe un post. La Buzău sunt 700 de angajați, mai avem la Câmpia Turzii, la Iași, Urziceni și Popești Leordeni. În total, inclusiv cu fabricile din străinătate, avem cam 2000 de angajați. Suntem unul din cei mai mari angajatori din România dar și unul din cei mai mari contributori la PIB-ul României”
Angajații au diferite beneficii extra-salariale: tichete de masă, asigurare medicală, plata transportului, atât pentru personalul administrativ, cât și pentru personalul din fabrici, muncitori calificați sau necalificați, sporuri de fidelitate în funcție de vechime, dar și bonusuri de performanță. Mai mult, politica de personal presupune promovarea în vederea ocupării posturilor de middle management – aproximativ 80% dintre aceste poziții sunt acoperite astfel. Totodată, orice post vacant este anunțat mai întâi intern, primindu-se recomandări de la salariați.
Cu o cifră de afaceri consolidată de 121,1 milioane EUR in anul 2020, reciclând 320.000 tone deșeuri an și având peste 2.000 de angajați, Green Group este punct de referință în industria națională și europeană. Taxele plătite de companiile Green Group in anul 2020 către bugetul de stat sunt aproximativ 5,1 milioane EUR.
Concluzia: România, țara gunoaielor, are de fapt cel mai mare reciclator din Europa
Situația este deci paradoxală și dureroasă în același timp. România, țara gunoaielor, are de fapt pe suprafața ei cel mai mare reciclator din Europa, care este obligat să importe deșeuri chiar din Australia pentru a-și menține fluxul tehnologic operațional, în timp ce deșeuri de PET-uri, plastic și metal zac la noi peste tot în mediul înconjurător. Deși la intrarea în perimetrul Green așteaptă camioane pline cu deșeuri pe o lungime de un kilometru și ai putea fi impresionat, cifrele privind volumul de colectare și reciclare din România sunt dezamăgitoare pentru că doar 40% din deșeurile care ajung la Green Group provin din România.
Comisia Europeană chiar a dus România în instanță din cauza neîndeplinirii succesive a țintelor de reciclare, ceea ce contribuie la poluarea mediului în două moduri simultan, prin abandonarea deșeurilor în mediu și prin depozitarea lor la gropi de gunoi.
