De șase luni, ne confruntăm cu creșterile explozive ale facturilor la energie electrică și gaze, care au efecte devastatoare, de la inflația care se îndreaptă rapid spre 11%, la perspectiva concedierilor în masă și a închiderii multor companii. În acest haos, statul este incapabil să impună o lege echitabilă. Parlamentul a aprobat Legea consumatorului vulnerabil, iar Guvernul a dat o lege de plafonare-compensare, dar chiar majoritatea PNL-PSD-UDMR recunoaște că sunt două legi proaste și acum caută noi soluții. Guvernanții încearcă să își scuze neputința, susținând că e o criză globală, că aceste scumpiri afectează toate țările. Da, dar în Spania prețurile au fost plafonate din septembrie, iar Guvernul Franței a pregătit un set de măsuri care limitează creșterile la 4%.

De fapt, acum descoperim o nouă ipostază a „statului eșuat”, despre care, în contextul seriei de incendii din spitale, președintele Iohannis spunea că a ratat misiunea fundamentală de a-și proteja cetățenii. Acum, „statul eșuat” nu își poate proteja cetățenii de scumpirile la energie. De fapt, statul a provocat această criză, prin companiile sale, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, CE Oltenia, etc., care dețin monopolul producției și vând energia anticipat, chiar până prin 2025, la prețuri care sunt și cu 500% mai mari decât prețul de producție.

Înainte de liberalizare, prețul energiei electrice nu depășea 0,33 lei/kWh

Evoluția prețurilor la energie poate fi găsită în arhiva OPCOM, Operatorul pieței de energie electrică și de gaze naturale din România. Piața de energie are mai multe componente. O mare parte din tranzacții se derulează pe platforma de contracte bilaterale PCCB-LE Flex a OPCOM, dar există și alte două componente ale pieţei angro de energie electrică. Prima este „Piaţa pentru Ziua Următoare”, pentru tranzacţii orare ferme, cu livrarea energiei în ziua următoare zilei de tranzacţionare. A doua este „Piaţa Intrazilnică”, utilizată după încheierea tranzacțiilor pe piața zilei următoare.

Înainte de liberalizarea de la 1 ianuarie 2021, prețurile erau suportabile. Potrivit Raportului OPCOM din acea perioadă, în decembrie 2020, pe „piața zilei următoare” prețul mediu era de 284 lei/MWh, în creștere cu 45% față de cel din noiembrie 2020. Pe „piața intrazilnică”, prețul mediu din decembrie 2020 era de 332 lei/MWh, mai mare decât în noiembrie, când prețul Megawattului era de 140 de lei. Aceste creșteri în decembrie față de noiembrie sunt explicate prin creșterea consumului. Deci în decembrie 2020, înainte de liberalizare, prețul energiei electrice era de 0,28 – 0,33 lei/kWh.

Să vedem cum stăteau lucrurile și cu 6 luni înaintea liberalizării. În iunie 2020, prețul de „pe piața zilei următoare” era de 146 lei/MWh, iar pe „piața intrazilnică” era de 157 lei/MWh, în scădere cu 15% față de luna anterioară. Deci cu 6 luni înainte de liberalizare, prețul unui kilowat era de 0,14 – 0,15 lei.

După liberalizare, costurile energiei ar fi trebuit să scadă, dar prețul a crescut cu 267%

Guvernul a stabilit ca liberalizarea pieței la energie să aibă loc pe 1 ianuarie 2021. Consumatorii trebuiau să opteze pentru trecerea de la serviciul universal la piața concurențială, alegându-și oferta unui furnizor din comparatorul ANRE. Guvernul promitea o scădere a prețurilor și în oferte erau și prețuri de 0,24 lei/kWh. La un an după liberalizare, prețurile sunt de câteva ori mai mari.

Potrivit celui mai recent raport OPCOM, pe „piața pentru ziua următoare” în ianuarie 2022 prețul mediu de închidere a pieței a fost de 949,40 lei/MWh, fiind înregistrată o creștere de 249,96% față de prețul din ianuarie 2021, când un megawatt costa de 271,29 lei. Pe „piața intrazilnică”, prețul din ianuarie 2022 era de 1013 lei/MWh. În concluzie, „liberalizarea” a fost o mare „țeapă”, prețul kilowatului ajungând la 1,013 lei , în creștere cu 267% față de ianuarie 2021.

La serviciul universal, prețul unui kilowat a fost majorat cu până la 89%

Cu cele mai mari dificultăți se confruntă românii care nu au optat pentru piața concurențială și au rămas la vechile contracte cu furnizorii, pentru servicii universale, la care prețurile sunt modificate la fiecare 6 luni. Aceștia plătesc un preț care de la 1 ianuarie a fost majorat cu până la 89%, în funcție de regiune.

De la 1 ianuarie, cele mai mari scumpiri, cu peste 80%, sunt cele ale Enel Energie Muntenia și de Electrica Furnizare în Transilvania Nord, Transilvania Sud și Muntenia Nord, care a stabilit un preț de 1,5 lei/KWh. „Polul” scumpirilor este în Oltenia, unde CEZ Vânzare a stabilit noul preț la 1,61 lei/kWh, cu 89% mai mare decât prețul din decembrie (0,85 lei/kWh).

S-a ajuns la prețuri astronomice la energie pentru că, de fapt, a fost o „liberalizare” a afacerilor speculative

După câteva luni de bâlbâieli guvernamentale constatăm că statul nu poate controla situația, deoarece liberalizarea a fost prost gândită și de la scăderea prețurilor s-a ajuns la o „liberalizare” a speculei. Adrian Izvoranu, reprezentant al Confederației Patronale din Industrie, Servicii și Comerț, a explicat într-o emisiune că s-a ajuns la o „creștere pur speculativă” a facturilor deoarece statul, proprietarul singurelor capacități de producție, a vândut anticipat energia.

„Treaba este extrem de simplă. Energia și gazele s-au scumpit absolut artificial, am spus-o din prima clipă. Prețul nu are niciun fundament, este o creștere pur speculativă. Energia este vândută. La ora actuală, dacă verificați de unde cumpără distribuitorul, credeți că o cumpără de la producător? Nu! O cumpără de la intermediari, care au plătit energia înainte, care au făcut asta anul trecut și care acuma sunt proprietarii energiei!

Nu ai cum să le mai iei energia înapoi! Oamenii au contracte <<beton>>, au dat banii. Cine i-a încasat? Statul român! De ce consiliile de administrație din societățile statului au permis vânzarea cu doi ani înainte a energiei?”, a întrebat Adrian Izvoranu.

Anul trecut, Combinatul Energetic Oltenia a vândut anticipat energie, până în 2025!

În primăvara anului 2021, în plină „liberalizare” a pieței, statul vindea anticipat, până în 2024 și 2025, cantități importante energie. Potrivit „Economica.net”, pe 25 martie 2021, Combinatul Energetic (CE) Oltenia a încheiat cu Tinmar Energy, unul din marii furnizori de energie cu capital românesc, șapte contracte, pentru vânzarea unei cantități de 438 GWh, adică 438.000.000 MWh, la un preț de 280-282 lei/MWh. Energia cu cu profil bandă, la puteri orare de 5 și 10 MW, trebuie să fie livrată de CE Oltenia în 2022.

A doua zi, pe 26 martie, CE Oltenia a încheiat cu Tinmar Energy încă șapte contracte pentru vânzarea a 1,75 TWh de energie electrică, adică 1.750.000.000 de MWh, la prețuri de 271-272 de lei/MWh. Perioada de derulare acestor contracte, este de 4 ani, adică de pe 1 ianuarie 2022 până pe 31 decembrie 2025!

Cu două zile mai devreme, pe 24 martie, CE Oltenia încheiase tot cu Tinmar Energy alte șapte contracte, tot pentru vânzarea de energie, de această dată fiind vorba tot de o cantitate de 1,75 TWh de energie electrică, adică 1.750.000.000 de MWh, prețul de vânzare fiind de 270-272 lei/MWh. Perioada de livrare a energiei este aceeași: între 1 ianuarie 2022 și 31 decembrie 2025.

CE Oltenia a vândut Tinmar Energy aproape 4 miliarde de MWh, la prețul de 270-280 lei/MWh. Asta se întâmpla în martie 2021, dar contractele se derulează până în 2025. Evident că Tinmar Energy nu va vinde energia la prețul de achiziție, ci la prețul zilei, de pe OPCOM, care acum e de câteva ori mai mare.

Companiile „statului eșuat” vând scump, iar noi plătim și mai scump

Între timp, companiile statului au trecut la vânzări masive a energiei la prețuri din ce în ce mai mari. Practic, statul dă tonul tranzacțiilor speculative, fără o justificare economică, folosindu-și poziția dominantă pe piață, pentru că în România producția de energie e monopol de stat, iar singurii producători sunt companiile statului, Hidrolectrica, Nuclearelectrica, CE Oltenia, etc.

Pe 19 ianuarie, profesorul Petrișor Peiu dezvăluia într-un articol din „Gândul” cum s-a ajuns la această situație, în care toate evoluțiile sunt controlate de ministrul Energiei, Virgil Popescu: „Dacă ar fi să explicăm ceea ce a făcut regimul Iohannis în ultimul an cu facturile noastre, întreaga explicație s-ar reduce la următoarele propoziții:

• Hidroelectrica, companie controlată 80% de pixul lui Virgil Popescu, produce 30% din electricitatea țării la un preț puțin peste 100 de lei/MWh și o vinde cu peste 1.000 de lei/MWh;
• Nuclearelectrica, companie controlată în proporție de 80% tot de pixul lui Virgil Popescu, produce aproape 20% din electricitatea țării la un preț în jur de 150 lei/MWh și o vinde tot cu peste 1.000 de lei/MWh;
• Complexul Energetic Oltenia produce cam 17-18% din electricitatea țării cu maximum 500 de lei/MWh și o vinde tot cu peste 1.000 de lei/MWh” .

CE Oltenia a vândut peste 80% din producția sa prin contracte bilaterale pe termen lung, la un preț mediu de 262 lei/Mwh. Ce a rămas din producție, sub 3% din producția totală de energie din România, a fost vândută de CE Oltenia la prețuri uriașe, care pot ajunge și la 900-1.000 lei/MWh. Companiile statului practică aceste prețuri în condițiile în care producția de energie a scăzut, după ce oficialii statului „au îngropat proiectul centralei de la Iernut și tot ei țin închise grupurile de la Turceni și Rovinari”. Regulă simplă: „sărăcește” piața, ca să vinzi scump!

„Oferta zilei”. Hidrolectrica vinde energie cu 500 lei/MWh, CE Oltenia vinde cu 900 lei/MWh

Companiile energetice ale statului își impun în continuare politica de piață.„Ofertele” lor apar pe platforma de contracte bilaterale PCCB-LE Flex a OPCOM. Zilele trecute, Hidroelectrica vindea energia la 500 lei/MWh, iar CE Oltenia vindea la prețuri de 850 – 900 lei/MWh. Dar la cât de „stresată” e piața, cumpărătorii plusează și prețurile de achiziție sunt mai mari.

Spre exemplu, Hidroelectrica a scos la vânzare 4 pachete de câte 5 MW pentru perioada 1 ianuarie 2024-31 decembrie 2024. Prețul cerut era de 500 lei/MWh pentru fiecare dintre cele trei pachete. Au fost depuse câte 13 oferte pentru fiecare pachet, cumpărătorii au plusat și un pachet a fost cumpărat de Combinatul Siderurgic „Liberty” din Galați (fostul Sidex), la prețul de 685 lei/MWh, două pachete au fost cumpărate de Energy Distribution Services, cu 646 și 658 de lei/MWh, iar un pachet a fost luat de Electromagnetica, cu 665 lei/MWh. Pe 3 februarie, Hidroelectrica mai vânduse 4 pachete de 5 MW, tot cu livrare în 2024 și atunci prețurile de achiziție au fost mai jos, chiar la 592 lei/MWh. Așadar, valul scumpirilor continuă chiar de la o săptămână la alta.

Piața se „așează” la nivelul prețurilor explozive. Nu mai crede nimeni în prețul „afișat” de Hidrolectrica

Valul de scumpiri la energie va afecta și activitatea din spitale, școli, primării, etc. Cum se vor descurca primăriile marilor orașe? La Galați, consumul anual de energie pentru iluminatul public este între 9.700 și 10.500 de MWh. În toamnă, la primele scumpiri, ceva mai moderate, factura la iluminat a crescut de la 500.000 la 1.300.000 lei/lună. Alte creșteri mari sunt și la transport, pentru că societatea de transport local Transurb SA are în dotare și un parc de troleibuze. Consumul lunar este de 600 MW. Până acum, la 260 lei/MWh, factura lunară era de 95.000 de lei, dar următoarea factură este estimată la 1,2 milioane de lei.

Primăria Galaţi a alocat 6 milioane de lei, fără TVA, pentru „furnizare energie electrică la consumatori eligibili”, adică pentru iluminatul public și 77 de alți consumatori, clădiri administrative, baze sportive etc. Valoarea estimată a contractului a fost calculată pentru 7.500 MWh la un preț de 800 lei/MWh. Ofertele sunt așteptate până pe 22 februarie. Ca și alte instituții publice, Primăria Galați s-a adaptat la prețurile mari de pe piață și din start și-a stabilit ca obiectiv să obțină un preț de 800 lei pentru un megawat. Nu mai crede nimeni că energia ar mai putea fi cumpărată cu 500 lei/MWh, prețul „afișat” de Hidrolelectrica.

„Statul eșuat” încasează dividende de miliarde din profiturile Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Transelectrica, Romgaz

Statul român controlează toate companiile din energie. La Hidroelectrica , statul deține, prin Ministerul Energiei, 80,06% din acțiuni, restul fiind deținute de Fondul Proprietatea. În primele 6 luni din 2021, Hidroelectrica a avut un profit net de 1,7 miliarde de lei, în creştere cu 109,5% faţă de profitul din 2020.

La CE Oltenia, principalii acționari sunt statul, care deține prin Ministerul Economiei 77,15% din acțiuni și Fondul Proprietatea, cu un pachet de 21,56%. CEO funcționa pe pierderi, dar prin creșterea prețurilor la vânzarea energiei, și-a redus pierderile de la 327 milioane în 2020 la 163 de milioane în 2021. În primul semestru al anului  trecut, veniturile din vânzarea energiei au crescut cu 63%, de la 702,7 milioane lei la 1,148 miliarde lei.

La Nuclearelectrica, statul, prin Ministerul Energiei, deține 82,3% din acțiuni.

Nucleareletrica a avut în 2020 un profit net de 699,3 milioane lei, iar în 2019 profitul a fost de 535,6 milioane lei. În trimestrul 3 din 2021 profitul Nuclearelectrica era de 640.608.000 lei

La Transelectrica, statul român deține prin Secretariatul General al Guvernului,  58,6% din acțiuni, „alți acționari persoane juridice” au 22,62% din acțiuni, un fond Privat de pensii deține 5,4%, Pavăl Holding controlează 6,5% din acțiuni, iar un pachet de 7,3% este deținut de persoane fizice. În primele nouă luni din 2021, Transelectrica a raportat un profit net de 81 milioane lei. La Romgaz, statul deține prin Ministerul Energiei 70% din acțiuni, 25% din acțiuni sunt deținute de persoane juridice, alte 5% fiind acțiunile unor persoane fizice. Pentru 2020, Romgaz a acordat dividende în valoare de 1,79 lei/acțiune. Statul român a încasat dividende în valoare de 482.983.313 lei.

„Aici discutăm și de cei care finanțează campaniile electorale”

De șase luni, au intrat în alertă și patronatele și federațiile sindicale, care încearcă să obțină de la Guvern adoptarea unor măsuri concrete, dar toate aceste demersuri au rămas fără răspuns. În septembrie, Florin Jianu, președintele Consiliului Național al Patronatului IMM i-a cerut premierului Florin Câțu să impună o plafonare a prețurilor, după modelul Spaniei. Câțu a respins ideea, din cauză că „nu poți astăzi să liberalizezi și mâine să intervii și le plafonezi”.

De inerția Guvernului s-au lovit și sindicatele: „Noi am cerut Guvernului de o lună de zile. Am spus: dacă vreți să luați o măsură coerentă și eficace în zona prețurilor la energie, trebuie, în conformitate cu Legea Concurenței, să blocați prețul la nivelul decembrie 2020, adică la o dată anterioară liberalizării prețurilor și după aceea să vă apucați de controale, să vedeți ce s-a întâmplat și dacă în piață există comportamente care trebuie combătute. Nu s-a întâmplat, nici una, nici cealaltă”, spune Petru Dandea, vicepreședinte „Cartel Alfa”.

Singura explicație găsită de liderul sindical este că partidele aflate la guvernare nu vor să deranjeze afacerile firmelor care fac afaceri cu energie, pentru că printre acestea ar fi și unele care le sponsorizează în campaniile electorale: „Eu sunt tentat să spun că Guvernul este reticent în a lua niște măsuri eficiente pentru că acolo sunt și niște corporații, nu mici, mari – aș spune eu, care, știm, la fiecare campanie electorală sponsorizează consistent partidele politice. Asta se întâmplă!”.

Prețurile cresc în continuare. Pe comparatorul ANRE găsim și o „ofertă” de 5,52 lei/kW

Viitorul sumbru e anunțat de noile oferte de pe comparatorul ANRE. Pentru un consumator casnic, cu un consum 250-300 kW, prețul e de la 1,96 lei/kW la 5,52 lei/kW. Se mai poate face ceva?

În războiul declarațiilor dintre PSD și PNL se vorbește de o întoarcere la piața reglementată. Însă statul nu poate obliga o companie, căreia i-a vândut energia cu 1.000 de lei/MWh să o vândă mai departe cu, să spunem, 300 lei/MWh. Pentru o revenire la piața reglementată, ar trebui ca Hidrolectrica, CE Oltenia, Nuclearelectrica, să rezilieze contractele prin care au vândut energia, la prețuri astronomice, până în 2024 și 2025. Dar vorbim contracte comerciale, a căror reziliere unilaterală ar presupune plata unor penalități imense. Își vor putea permite companiile statului să le plătească?