Ani la rând, Poliția Transporturi a fost considerată „cenușăreasa” Poliției Române. Acolo sunt detașați oamenii cu „pile” în sistem doar pentru a încasa un salariu mare sau pentru a fi promovați, ulterior, în diferite funcții și să iasă la pensie cu un venit substanțial. O spun polițiști care au lucrat la Direcția de Poliție Transporturi.
Spre exemplu, la Secția Regională de Poliție Transporturi București (SRPT) sunt în funcție șefi împuterniciți de ani de zile și fac cu schimbul: după trecerea perioadei de împuternicire comandantul devine adjunct, iar adjunctul comandant. Rotirea cadrelor, cu alte cuvinte.
În plus, așa cum arată Sindicatul Europol „șefii unor structuri din cadrul SRPT București sunt abonații de serviciu la sporul pentru lucrări de excepție și misiuni speciale”.
În context, comunicatul transmis de Europol vizează anumiți șefi din Poliția Transporturi. Dedesubturile, însă, sunt mult mai grave și arată adevărata față a unui sistem în declin. În exclusivitate, vă prezentăm câteva exemple și cine sunt cei vizați de ancheta Corpului de Control al IGPR.
Europol: „Șefii unor structuri sunt abonați la sporul pentru lucrări de excepție și misiuni speciale”
Comunicatul Europol în care se anunța sesizarea Corpului de Control al IGPR a fost emis la scurt timp după ședința care a avut loc la nivelul conducerii SRPT.
„Așa cum v-am anunțat în cursul acestei zile (19 ianuarie 2022), unitățile de poliție din țară au fost puse în fața unui moment crucial, acela de a recompensa, fără părtinire, munca depusă de colegii noștri care este materializată întotdeauna în rezultatele în baza cărora extrem de mulți șefi nu fac altceva decât să stea liniștiti în fotoliile confortabile ale funcțiilor de conducere.
Astfel, deși Direcția Management Resurse Umane din cadrul IGPR a transmis în teritoriu ca la nivelul unităților de poliție teritoriale să fie realizată o analiză riguroasă în vederea acordării majorării de până la 50% din salariul de funcție/de bază, care să vizeze cu prioritate activitatea desfășurată de polițiștii din stradă, care de altfel au fost prezenți în prima linie de la începutul pandemiei, se pare că pentru unii șefi regulile sunt făcute doar pentru a fi încălcate.
Citește și Se așteaptă condamnări de răsunet în fotbalul românesc. Suporterii, dezamăgiți de „cum se spală” banii prin sport
Astfel, în cursul acestei zile, la nivelul Secției Regionale de Poliție Transporturi București a fost organizată o ședință al cărei rol trebuia să fie acela de asigurare a transparenței și de enumerare a rezultatelor deosebite obținute de către polițiști în activitatea profesională desfășurată în ultimele 6 luni, precum și criteriile care au stat la baza acordării sporului pentru lucrări de excepție și misiuni speciale în următoarele 6 luni, însă se pare că favoritismul a înlocuit meritocrația.
Am constatat mai multe nereguli, printre care amintim faptul că nu toate propunerile șefilor au fost și însoțite de note de fundamentare privind rezultatele deosebite obținute, făcându-se doar aprecieri subiective referitoare la integritatea morală și profesională a polițiștilor cu funcții de conducere propuși pentru a beneficia de sporul sus-amintit, fără a fi precizate rezultatele muncii acestora conform indicatorilor specifici.
Mai mult, am constatat că șefii unor structuri din cadrul SRPT București sunt abonații de serviciu la sporul pentru lucrări de excepție și misiuni speciale, iar aici nu putem să nu ne întrebăm care sunt meritele și în ce a constat, spre exemplu, munca depusă de către șeful Serviciului Poliție Transporturi Feroviare Prahova pentru ca acesta să fie norocosul beneficiar al acestui premiu pentru a treia oară consecutiv.
O altă necunoscută a modului de acordare a acestui spor este reprezentată de meritele și rezultatele profesionale ale șefului Serviciului Transporturi Aeriene Henri Coandă, care cel mai probabil s-a remarcat pentru că a refuzat în mod constant să propună acordarea sporului de studii superioare pentru polițiștii din subordinea sa, considerând că înțelegerea și cunoașterea unei limbi străine, a unor domenii precum informatica sau psihologia nu sunt utile pentru îndeplinirea atribuțiilor de serviciu în cadrul aeroportului.
Însă, dacă ne raportăm la titulatura de inginer în domeniul transporturilor feroviare pe care domnia sa o deține am putea înțelege de ce acest șef merită, la rândul său, a treia oară acest premiu, și anume că din așezarea avioanelor pe liniile de cale ferată rezultă că polițiștii încadrați la serviciul pe care îl conduce pot beneficia de sporul pentru studii superioare doar dacă au absolvit Facultatea de Transporturi Aeriene, încă neinventată. Mai mult, conform acelorași principii analitice de șef ar putea rezulta că polițiștii comunică în aeroport cu cetățenii străini prin limbajul semnelor sau prin desenarea unor garnituri de tren astfel încât călătorii să înțeleagă unde este gara sau stația de metrou.
Având în vedere modul lipsit de transparență în care a fost decisă acordarea sporului pentru lucrări de excepție și misiuni speciale la nivelul SRPT București, precum și faptul că anumiți șefi au devenit abonați la propriu la aceste premii, organizația noastră a procedat la sesizarea conducerii Inspectoratului General al Poliției Române cu privire la aceste practici care nu fac altceva decât să ducă în derizoriu munca depusă de către polițiștii cu adevărat merituoși.”.
„Totul pleacă de la neaveniții de la conducere”
Față de sesizarea făcută de Europol, un polițist cu state vechi în Poliția Transporturi a mărturisit:
„Daca mă întrebați pe mine, cu câteva mici excepții, niciun polițist de la SRPT București nu merita sporul de excelență. Sunt compartimente inexistente din punct de vedere al muncii de poliție. Sa nu mai vorbesc că “de la opinca la turbinca” toți au spor de judiciar deși, majoritatea, nu au luat o declarație în viața lor. Lucrurile rele s-au amplificat după pensionarea șefilor de compartimente și “montarea” în funcții a tuturor neaveniților, rudelor și pilelor. Acum totul este o “familie” ocupațională în care, dacă nu îi ești “rudă” , te țin la distanță cu toate că ești profesionist. Avansarile pe funcții și mutările se fac după cum ai nurii de mari și obraznici sau de cat mângâi pe epoleți șeful….Păcat cum a ajuns Poliția Transporturi, iar totul pleacă de la neaveniții de la conducerea DPT. Mulți profesioniști au preferat să se pensioneze lăsând locul acestor “specialiști” . Mai mult, eu zic să-i verificați teza “doctorului” de la conducerea Serviciului de Poliție Transporturi Aeriene știindu-se relațiile acestuia trecute cu câțiva “galonați” ai sistemului . De “adjunctul” care a fost ” șeful” apoi iar “adjunctul” și tot așa, numit împuternicit prin matrapazlâcuri “de cadre” nu se mai poate zice nimic. De aceea nu se scot la concurs anumite posturi. Pentru a-și ține împuterniciții pe funcții. Directorul îl are pe unchi împuternicit la SRPT și îl gratulează de cate ori poate cu prime de excelență, grade înainte de termen, cu toate că are puțin mai mult de 6 luni in sistemul transporturilor. Dacă îl întrebi, nu știe nici zona de competență. Păcat de aceasta armă ce a ajuns de “fier vechi”.”
Șef de gară numit la conducerea Aeroportului „Henri Coandă”
Ne-am interesat și am aflat că printre cei nominalizați se numără adjunctul Direcției de Poliție Transporturi, Laurențiu Mihai Petrache, unchiul său, Cristian Petrache, împuternicit șef la Biroul de Investigații Criminale al SRPT București, Gabriel Tomoiu, șef la Aeroportul Otopeni, alături de adjunctul SRPT, Alexandru Vulpe, fost șef, de altfel, dar care a făcut „rocada” în fruntea instituției, în calitate de împuternicit.
Despre Gabriel Tomoiu am aflat că a fost șef de gară la Gara Buftea. A devenit ofițer, deși avea deschis un dosar penal pe numele său, transferat la SRPT și, ulterior, pus șef la cel mai important aeroport din țară, „Henri Coandă”.
Împuternicit este și Cristian Petrache care, datorită relației pe care o are cu nepotul său, adjunct la structura supremă a Poliției Transporturi, a fost numit șef la Biroul Investigații Criminale la SRPT, acolo unde a fost propus, pe repede-înainte, la avansare și la acordarea de prime pentru „merite deosebite”.
De menționat că o situație asemănătoare a fost înregistrată în anul 2017. Atunci, un fost „împuternicit” la șefia SRPT, Florin Ionuț Dragne, a fost cercetat penal după ce Corpul de Control al IGPR a constatat că falsificase un proces-verbal. Cazul a fost clasat de procurori iar ofițerul activează, și acum, în Poliția Română.