Combinatul de la Krivoi Rog: 1 milion de euro anual, inutil, pentru trei firme românești

Când banii produc bani, pe spinarea altora

Pentru cei care nu știu, Krivoi Rog, din Ucraina, trebuia să fie cel mai mare combinat de minereuri acide din lume.

În anii `80, România comunistă a decis să se alăture proiectului și să contribuie cu 800 de milioane de dolari.

În 1997, Ucraina a sistat lucrările, celelalte țări s-au retras și din proiect, și din finanțare. România a continuat să plătească.

Ba mai mult, în 1999, s-a dat și-o lege specială, prin care trei firme românești, Arcom SA, Arcif SA și Uzinexport SA, vor asigura ”paza și conservarea Combinatului”. Pentru cât?

”Până acum, aceste firme au primit peste 70 de milioane de lei. Adică 1 milion de euro pe an”, afirmă Claudiu Năsui. Bani din bugetul de stat, bineînțeles.

În 2012, Krivoi Rog intră în faliment. Ce face România? Continuă să plătească cele trei firme. Să păzească un Combinat neterminat, neproductiv și falimentar.

2021 – este adoptat Memorandumul prin care se taie finanțarea pentru combinatul Krivoi Rog, la propunerea lui Claudiu Năsui, ministrul Economiei.

Ce urmează la Krivoi Rog?

În primul rând, nu mai plătim cei 1 milion de euro pentru paza și protecția unei ruine. Trecând peste faptul că erau bani dați degeaba, multe anchete au arătat că aceasta a început să dispară, efectiv, bucată cu bucată. Pentru că întreținerea și paza pe care s-au dat bani buni, timp de 22 de ani, s-a făcut în ”dulcele stil românesc”: deloc.

În al doilea rând, se propune vinderea la licitație a activelor și creanțelor deținute de România. Poate-poate mai recuperăm ceva din bani.

Dacă nu, măcar simpla sistare a plății de acum încolo și tot poate fi considerată un câștig.

Dar de ce a plătit România atâția bani, degeaba?

Ați fi tentați să vă întrebați. Pentru că se poate. Pentru că niște oameni cu bani au decis că vor să aibă mai mulți bani. Pentru că li s-a permis. Pentru că au fost ajutați. Pentru că alții au închis ochii. Pentru că, până în prezent, nicio altă guvernare nu s-a gândit să sisteze, definitiv, niște (foarte mulți) bani, dați inutil.

Hotărârea de Guvern din 1999 poartă și semnătura lui Victor Babiuc. Același Victor Babiuc care, în 2013, era condamnat definitiv și irevocabil pentru un transfer ilegal de terenuri între MApN și o persoană privată. Pentru luare de mită și abuz în serviciu.

Persoana privată implicată în dosar? Gigi Becali.

Ce firme primeau onorariul pentru paza Krivoi Rog

Am mai spus, aceleași trei firme, din 1999 încoace: Arcom SA, Arcif SA și Uzinexport SA.

Să fie oare coincidență faptul că, la Arcom SA, acționarul principal e nimeni altul decât tot Gigi Becali? Eu, una, nu exclud nicio posibilitate, dar nu prea mai cred în coincidențe. Mai ales când e vorba de bani. De foarte mulți bani.

Krivoi Rog e una dintre găurile negre în care s-au dus bani din bugetul de stat. Bani care puteau fi folosiți în folosul tuturor, nu doar al unora.

Alte sume, alte contracte, alte dedicații există, în mod clar. Hotărârea de a sista plățile către Krivoi Rog reprezintă un pas mic. Dar e, totuși, un pas.

Dacă vă gândiți câte alte contracte ”cu dedicație” pentru unii sau alții există, poate o să vă dați seama de ce avem parte, în prezent, de atâta agitație în lumea politică.

Pentru că-ncep să cadă capete, să fie sistate plăți, să fie dezvăluite mânării. Și nimănui nu-i place să-i dispară, dintr-odată, sursa de venit.

Iar acuzele, zvonurile, știrile false reprezintă o încercare de a opri lanțul de dezvăluiri. Să sperăm că toate acestea vor fi, de fapt, ultimul zvâc.

Articolul precedentMarea Britanie rămâne pe lista roșie
Articolul următorSubvenția la gigacalorie va duce spre faliment bugetul Ploieștiului
Camelia BUCUR
Jurnalist neprietenos. Din 1999. Sau, cum ar spune unii, încă din mileniul trecut.