Curtea Constituțională a României are pe ordinea de zi a ședinței programate astăzi două sesizări transmise de Uniunea Salvați România (USR), privind modul în care Bogdan Licu și Iulia Scântei au primit funcțiile de judecători constituționali.
Practic, CCR trebuie să decidă la un moment dat dacă cei doi au fost mandatați „pe bune” să intre pe ușa instituției, după votul de încredere primit la începutul acestei luni din partea Parlamentului.
Este vorba despre sesizarea „referitoare la neconstituționalitatea Hotărârii Camerei Deputaților nr.36/2022 pentru numirea unui judecător la Curtea Constituțională, sesizare formulată de Grupul parlamentar al Partidului Uniunea Salvați România din Camera Deputaților” și cea „referitoare la neconstituționalitatea Hotărârii Senatului nr.81/2022 pentru numirea unui judecător la Curtea Constituțională, sesizare formulată de Grupul parlamentar al Partidului Uniunea Salvați România din Senat”, ambele anunțate imediat după vot.
Pe 3 mai, Camera Deputaţilor l-a ales pe actualul procuror general adjunct Bogdan Licu, propus de PSD, în funcţia de judecător la Curtea Constituţională, cu 208 voturi pentru şi 93 împotrivă. Ceilalţi candidaţi au fost Cristi Danileţ, susţinut de USR, şi prof. univ. Ioan Sabău-Pop – din partea AUR.
În aceeași zi, pe 3 mai, Iulia Scântei (PNL) fusese numită judecător la CCR, cu 76 de voturi pentru și 34 împotrivă. USR îl propusese pe fostul consilier prezidenţial Péter Eckstein-Kovács, care a primit doar 22 de voturi pentru.
În sesizarea depusă pe 4 mai, deputaţii USR arată că Licu „nu îndeplineşte unul dintre criteriile constituţionale, respectiv cel al pregătirii juridice superioare, şi nu a respectat unul dintre criteriile legale ridicat la rang constituţional, nedepunând documente oficiale cu privire la studiile absolvite necesare pentru ocuparea unei funcţii în această autoritate constituţională”.
Totodată, USR atrage atenţia CCR că au fost încălcate prevederile regulamentare prin votul „la pachet” exprimat în Comisia juridică, la audierea candidaţilor: „A fost imposibil de exprimat o opinie cu privire la un aviz pozitiv sau negativ pentru fiecare candidat în parte, dezbaterea privind îndeplinirea condiţiilor prevăzute de Constituţie devenind astfel una iluzorie, iar votul a fost doar unul formal, deşi Comisia avea atribuţii expres prevăzute privind analiza fiecărui candidat în parte”.
