Acuzațiile din comunicatul DNA sunt enunțate evaziv, fără referiri concrete la măsurile pe care fostul ministru al Mediului, Costel Alexe, le-a întreprins în schimbul mitei primite. Fostul ministru se consideră nevinovat, dar nu este foarte convins de asta pentru că, având probabil unele semnale în legătură cu iminenta chemare la DNA, a divorțat de soția sa cu câteva zile mai înainte, pentru a evita sechestrul asupra bunurilor familiei. Alexe nu a răspuns la solicitarea „Ziarului de Investigații” de a ne oferi un punct de vedere.
Directorul general al Combinatului, Bogdan Grecu, care a semnat contractul de „sponsorizare” cu cele 22 de tone de tablă și țevi ajunse la firma soției lui Alexe, a demisionat. Este o asumare menită să detașeze imaginea companiei de acest scandal, dar un combinat siderurgic nu e condus ca un SRL și Grecu nu s-ar fi implicat în darea de mită fără să se consulte cu cineva din boardul companiei.
Proprietarul combinatului, miliardarul Sanjeev Gupta, președintele Grupului GFG Alliance, din care face parte și Liberty Steel, a convocat 28 ianuarie Adunarea Generală a Acţionarilor, pe ordinea de zi fiind și desemnarea unui auditor care să verifice situaţia economico-financiară a combinatului.
Acuzațiile DNA: Alexe a cerut mită pentru alocarea gratuită a certificatelor CO2 și monitorizarea Haldei de Zgură
În referatul întocmit de procurorii DNA pe numele fostului ministru al Mediului se spune că acesta ar fi cerut unui director o șpagă constând în 22 de tone de laminate pentru ca la schimb să acorde gratuit certificate de emisii de gaze cu efect de seră, dar și monitorizarea măsurilor luate la Halda de Zgură.
În perioada martie – aprilie 2020, persoana respectivă ar fi pretins, în mod direct, de la managerul unui combinat siderurgic mai multe produse din tablă în legătură cu îndeplinirea atribuţiilor sale de serviciu referitoare la alocarea cu titlu gratuit către fabrica respectivă a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră şi la monitorizarea măsurilor luate de această societate comercială pentru închiderea unui depozit de deşeuri neconforme (haldă de zgură). Foloasele respective, în cantitate de 22 de tone (aproximativ 103.000 de lei), ar fi fost primite, în datele de 23 aprilie 2020 şi 7 iulie 2020, la punctul de lucru al unei societăţi comerciale administrate de o rudă de-a sa
menţionează DNA
Sistemul european de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră
Alocarea certificatelor de emisii CO2 este o măsură adoptată de Uniunea Europeană pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, principala cauză a încălzirii globale. Uniunea Europeană a pus la punct un sistem de reducere a emisiilor prin introducerea „certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră”, un certificat oferind unui operator economic dreptul de a emite o tonă de dioxid de carbon echivalent timp de un an. Principalii poluatori sunt centralele electrice pe cărbune, combinatele siderurgice și companiile aeriene. Numărul certificatelor e redus anual cu 1,74% și astfel e redus și numărul instalațiilor cu emisii de gaze cu efect de seră.
Majoritatea certificatelor se comercializează la prețuri care pot oscila de la 15-20 de euro la 30-40 de euro. Pe 23 martie 2020, pe fondul scăderii activităților economice din cauza crizei Covid-19, la Bursa ICE ECX de la Londra, prețul certificatului pentru emisii CO2 a înregistrat o scădere de 27%, ajungând la 15,54 euro/certificat. Pe 5 ianuarie 2021, prețul unui certificat era de 33,44 euro.
O parte din certificate sunt alocate gratuit statelor UE, care la rândul lor le pot aloca gratuit un companii. Spre exemplu, plafonul aferent anului 2013 pentru emisii de gaze cu efect de seră la nivelul UE a fost stabilit la 2.084.301.856 de certificate, din care au fost distribuite gratuit 903.000 certificate. În 2018, au fost alocate gratuit 771.900 de certificate CO2.
Combinatul Siderurgic de la Galați, al doilea poluator din România, după Complexul Energetic Oltenia
În clasamentul celor mai mari 10 poluatori din România, pe primul loc se află Complexul Energetic Oltenia, prin termocentrala pe lignit Electrocentrale Rovinari, cu 4.629 kt de CO2. În limbajul specialiștilor, „kt” înseamnă tone kilometrice. Pe locul doi se află Combinatul Siderurgic „Liberty” de la Galați, care anul trecut a fost preluat de la Grupul ArcelorMittal, al lui Lakshmi Mittal, de Grupul GFG Alliance, controlat de omul de afaceri Sanjeev Gupta. Combinatul „Liberty” Galați emite în atmosferă 4.193 kt CO2.
Este urmat în clasament de alte termocentrale pe cărbune din Complexul Energetic Oltenia, din Turceni (3.297 kt de CO2), Termocentrala Ișalnița (1.818 kt CO2) Termocentrala Craiova 2 (1.268 ktCO2), Rafinăria Petrobrazi a OMV (1.063 kt CO2), Centrala Electrică de la Brazi (1.256 kt CO2), CET Govora (1.029 kt CO2) și cele două fabrici de ciment ale Holcim, de la Câmpulung și Aleșd, cu emisii de 1.040, respectiv 1.049, de kt CO2.
Combinatul din Galați a primit gratuit câte 5,5 milioane de certificate CO2 în 2020 și în 2019
Fiind al doilea poluator din România, Combinatul Siderurgic Galați se califica pentru alocarea unui număr de certificate CO2. Prin comparație cu Combinatul Energetic Oltenia, combinatul gălățean ar avea nevoie anual de 14-15 milioane de certificate CO2. Cea mai mare parte din aceste de certificate sunt cumpărate, dar 5,5 milioane de certificate sunt alocate gratuit de Ministerul Mediului.
Pe data 13 iulie 2020, după o săptămână de la data la care – potrivit DNA – se finaliza luarea de mită, Ministerul Mediului, condus de Costel Alexe, emitea Ordinul nr 1401/2020 privind „aprobarea numărului de certificate de emisii de gaze cu efect de seră alocate cu titlu gratuit aferente anului 2020”. Pe locul 19, în anexa Ordinului 1401/2020 se afla Combinatul „Liberty” Galați, care primea gratuit un număr de 5.527.525 de certificate CO2. La prețul de 24 euro/certificat din vara anului trecut, aceste certificate valorau 132,6 milioane euro, însă la prețul la Bursa ICE ECX din Londra de pe 5 ianuarie 2021, valoarea pachetului de certificate gratuite este de 182 milioane euro.
Dar nu era o premieră. Pe 26 iulie 2019, pe vremea fostului ministru al Mediului, Grațiela Leocadia Gavrilescu, era emis Ordinul nr. 479/2019 prin care combinatul, care pe atunci se numea ArcelorMittal Galați, primea gratuit 5.643.926 certificate, care la prețurile actuale, ar valora 186 milioane de euro.
Este neclar de ce a pretins și a luat mită fostul ministru al Mediului, Costel Alexe, dar mai ales de ce a fost nevoit să ofere mită directorul general al combinatului, din moment ce acordarea gratuită a 5,5-5,6 milioane certificate CO2 era inclusă într-o schemă de stat. Este vinovată și Grațiela Gavrilescu pentru cetificatele alocate gratuit Combinatului? Ar putea fi invitată la DNA?
Combinatul din Galați, campion la certificate CO2 gratuite
În anexele ordinelor nr 1401/2020 și nr 479/2019 combinatul din Galați conduce detașat la numărul de certificate CO2 alocate gratuit. În timp ce „Liberty” Galați primește gratuit 5,5 milioane certificate, alte companii importante din economia românească nu au beneficiat de aceeași dărnicie a miniștrilor Mediului.
În 2020, au mai primit gratuit pachete semnificative de certificate CO2 Azomureș (1.130.351 certificate), CRH Ciment Romania SA (1.865.946 certificate pentru două fabrici) și Haidelbergcement Romania SA, care a primit 1.896.664 certificate gratuite, pentru trei fabrici. Electrocentrale București a primit gratuit 85.919 certificate pentru CET Progresul, 82.307 certificate pentru CET Vest, 42.506 certificate pentru CET Grozăvești și 195.834 certificate gratuite pentru CET Sud. În 2019, Azomureș a primit numai 159.925 de certificate gratuite. Haidelberg Cement a primit 1.936.000 de certificate gratuite pentru trei fabrici de ciment, Termocentrala Craiova a primit 60.461 certificate, iar rafinăria Petrobrazi a OMV a primit 586.927 certificate gratuite.
Dilemă: o multinațională primește gratuit 5,5 milioane de certificate, iar o companie de stat își cumpără 16 milioane de certificate?
În modul în care sunt alocate gratuit certificatele CO2 descoperim măsuri ce par inechitabile, măsuri prin care sunt avantajate multinaționalele în defavoarea companiilor românești. Nu ne propunem un raționament naționalist, dar fiind vorba de o situație economică, ea trebuie evaluată. În timp ce multinaționale precum ArcelorMittal (în 2019) și Liberty Steel (în 2020) au primit gratuit 5,5-5,6 milioane de certificate, o companie națională importantă din Sistemul Energetic Național, Complexul Energetic Oltenia, a împrumutat de la stat 251 milioane euro pentru a-și asigura necesarul de 16 milioane de certificate CO2.
Pe data de 22 aprilie 2020, presa economică anunța că în contul producţiei de energie electrică din 2019 Complexul Energetic Oltenia ar fi trebuit să cumpere 16 milioane de certificate. Din fondurile proprii, cumpărase 4 milioane de certificate. Guvernul a acordat Complexului Energetic Oltenia un împrumut de stat în valoare de 251 de milioane de euro, pentru cumpărarea restului de 12 milioane de certificate CO2. Prețul pieței era estimat la 24 euro/certificat, dar în contextul crizei economice provocate de criza Covid-19, Complexul Energetic Oltenia a reușit să cumpere certificatele la prețuri cuprinse între 16,5 euro și 21,5 euro pe certificat și astfel a economisit 60-65 milioane de euro.
Așadar, în timp ce Complexul Energetic Oltenia a trebuit să cumpere toate cele 16 milioane de certificate CO2 și a cheltuit pentru asta 250-300 de milioane de euro, combinatul de la Galați a primit gratuit de la stat 5,5 milioane de certificate, aproximativ 30% din necesar, cu o valoare între 130 și 180 milioane euro. Nu e ilegal, dar e o situație care ar trebui verificată, inclusiv de DNA.
Halda de Zgură, un munte de 54.000.0000 tone de zgură, cu înălțimea de 20 de etaje
O altă acuzație din referatul DNA se referă la faptul că în schimbul mitei primite de la directorul Combinatului „Liberty”, fostul ministru Costel Alexe urma să ajute Combinatul din Galați la „monitorizarea măsurilor luate de această societate comercială pentru închiderea unui depozit de deşeuri neconforme (haldă de zgură)”. Halda de Zgură era în urmă cu câțiva ani un „munte” de 54.000.000 tone de zgură, pe 110 ha, cu înălţimea unui bloc cu 20 de etaje.
Halda a intrat sub incidenţa Directivei Comisiei Europene nr 1999/31/CE, referitoare la depozitele de deşeuri neconforme, care trebuiau închise în 2014. Depozitarea a fost stopată în 2009. Conform măsurilor de conformare incluse în Autorizaţia Integrată de Mediu nr 30/30.10.2007, eliberată de APM Galaţi, Combinatul Siderurgic putea continua exploatarea Haldei până la 01.07.2014, după care trebuia închisă, conform Avizului nr 37/2008, al APM Galați.
În 2013, exploatarea Haldei a fost prelungită până în 2024
În 2013, patronul de atunci al Combinatului, Lakshmi Mittal s-a întâlnit cu premierul Ponta și președintele Băsescu, cărora le-a prezentat o listă de măsuri prin care Guvernul României ar trebui să susțină activitatea combinatului, una dintre acestea fiind prelungirea exploatării Haldei de Zgură, prin care erau extrase din muntele de zgură cantități importante de fier, un avantaj fiind că erau reduse importurile de fier vechi. Această solicitare a fost acceptată de Guvernul Ponta.
Prin adresa nr 11.820/19.06.2013, administrația Combinatului a cerut prelungirea exploatării până la 16.07.2024. APM Galaţi a aprobat revizuirea, iar pe data de 21 august 2013, pe site-ul APM Galaţi a fost postată „Autorizaţia nr 30/30.10.2007 revizuită în 19.08.2013”. Este un document de 545 de pagini. Prelungirea exploatării nu e menţionată nicăieri expres, ci este dedusă din faptul că halda e trecută la capitolul 12 – „Instalaţii în exploatare”.
Surpriză! În draftul revizuirii Autorizației Integrate apare un indiciu referitor la prelungirea exploatării Haldei
Va urma o nouă revizuire a Autorizației Integrate de Mediu. Am intrat în posesia unui draft elaborat în 2020. Are 445 de pagini, cu 100 mai puține decât textul autorizației revizuite din 2013. Titularul noii Autorizații Integrate este Combinatul „Liberty”. În draft se spune că anual e procesată o cantitate de 4.950.000 tone de material, este dusă într-un depozit conform o cantitate de 900.000 tone de zgură și e extrasă o cantitate de 740.000 tone de fier.
În acest draft găsim un posibil răspuns la întrebarea: ce ar fi vrut să obțină reprezentanții Combinatului „Liberty” de la ministrul Mediului, Costel Alexe, în schimbul mitei de 103.000 lei? În draftul Autorizației Integrate de Mediu pentru Combinatul „Liberty”, la pagina 99, găsim un indiciu interesant, faptul că anul 2023 este marcat cu galben, ca toate celelalte date care ar trebui modificate în raport cu prevederile Autorizației Integrate din 2013. Concluzia este că la momentul elaborării draftului se intenționa prelungirea perioadei de exploatare a Haldei de Zgură.
Avantajele economice ale Combinatului „Liberty” sunt evidente. Extragerea de la Haldă, anual, a 900.000 de tone de fier, ar scuti combinatul de importarea în fiecare an a 900.000 de tone de fier vechi, cu costuri enorme. Dar pentru această prelungire, România riscă nu numai infrigementul, ci și plata unor penalități uriașe. Asta justifică interesul procurorilor DNA.
Relațiile speciale cu investitorul strategic, demolate de șpaga lui Alexe
Dacă fostul proprietar al combinatului, Lakshmi Mittal, nu a obținut nici de la Guverul Ponta, nici de la Guvernele conduse de Grindeanu, Tudose și Dăncilă, tarife prietenoase la energie și gaze pentru marii consumatori din industrie, actualul proprietar, Sanjeev Gupta a reușit o relație bună cu Guvernul Orban.
Liberty Galați pe 31 ianuarie 2020
Fostul ministru al Mediului, Costel Alexe, a vizitat prima oară Combinatul „Liberty” pe 31 ianuarie 2020 (vezi VIDEO). Era însoțit de o delegație a PNL Galați, din care făceau parte deputatul PNL Victor Dobre, senatorul PNL George Stângă dar și Onuț Atanasiu, potanțial candidat al PNL la Primăria Galați, în prezent deputat PNL.
În iunie 2020, premierul Ludovic Orban a sosit la Combinatul din Galați însoțit de mai mulți oficiali guvernamentali, care au semnat cu proprietarul combinatului, Sanjeev Gupta, mai multe protocoale de colaborare. Pe 11 august, Sanjeev Gupta a fost primit de președintele Klaus Iohannis, căruia i-a prezentat planurile de investiții în România, între care și „Green Steel” – producție de oțel fără emisii CO2.
În septembrie, aflat în campanie electorală la Galați, premierul Ludovic Orban anunța că „Liberty” Galați va primi un ajutor de stat prin rambursarea a 15% din valoarea certificatelor cumpărate de pe piață în 2019 și 2020:
„Liberty Galaţi a intrat într-o schemă de ajutor de stat care a fost adoptată de guvernul nostru şi care prevede, pentru a creşte competitivitatea produselor, rambursarea a 15% din costul certificatelor de CO2 pe anul 2019 şi 2020. Este o schemă de ajutor de stat care nu a fost folosită numai în România, este folosită şi în Germania„ declara Orban
O fi măsura corectă, aplicată și în Germania, dar, spre deosebire de Germania, cazul de corupție în care este implicat fostul ministru al Mediului, Costel Alexe, inclusiv pentru alocarea gratuită a certificatelor CO2, induce suspiciuni asupra acestor bune relații între Guvern și investitorul strategic.
