Ionuț Anghel
Ionuț Anghel

Ionuț Anghel a așteptat trei ani un transplant de plămâni. Trei ani a așteptat încheierea unui acord negociat de autoritățile române cu o altă țară. Trei ani, până ieri.

A rămas un ultim mesaj pe pagina de Facebook, o familie în urmă și o așteptare care s-a terminat.

Este așteptarea noastră, a tuturor, ca aceia pe care îi votăm și care ar trebui să-și merite voturile și să respecte ce au promis, aceia să ne ajute.

Ionuț Anghel a cerut ajutorul și mulți au cerut ajutorul pentru el, în numele lui. În luna iulie (da, a anului 2020), Ionuț i-a cerut ajutorul lui Nelu Tătaru, a cerut un transplant pulmonar de la Ministerul Sănătății, și, aflându-se în stare critică, a sperat să fie conectat la ventilator. Se pare că a cerut prea mult.

Ministrul Sănătății a decis că nu are destulă sănătate de oferit și pentru Ionuț, insistând că a auzit, ”din surse” că starea sa nu este atât de gravă și nici nu este cazul de a fi transportat într-un centru din străinătate. Că nu-l primește nimeni.

Ne considerăm vinovați pentru Colectiv, pentru Piatra Neamț, pentru penalii puși în funcții, pentru bacteriile din spitale. Și totuși: noi suntem cei vinovați? Ionuț? Victimele Colectivului? Cei de la Terapie Intensivă de la Piatra Neamț?

Pentru Nelu Tătaru, Ionuț Anghel rămâne un simplu pacient, pacientul care aștepta de trei ani un transplant la plămâni și care a și murit. Probabil nu-i reține nici numele, nici afecțiunea. Probabil e doar un alt număr care îngroașă o listă ce nu mai poate vota.

Ministrul Tătaru, despre vaccinul anti-COVID: „Trebuie să fie opțional”

”Ce țară… Trăim într-o țară în care dacă o singură persoană are o boală ce are nevoie de tratament sau transplant (în cazul meu), în afara țării, nu reușește mare lucru… Se lovește de tot ce ține SISTEM MEDICAL ROMÂNESC și de toate prostiile birocratice (care în afară se rezolvă imediat, la noi durează cu săptămânile) și de oamenii din sistem care fug de responsabilitate.

Eu mă lupt pentru fiecare zi și noapte de noapte în speranța că va exista și un „mâine” și am afirmat asta în mai multe rânduri însă „cei de sus” au dat din cap în sens afirmativ că am nevoie de ajutor și cam atât… nimic concret! Când văd ce-mi spun cei care s-au tratat în afară, că acolo se poartă cu tine că și cum ai fi de-al lor… Doar când auzi „ca și cu un OM” de-al lor sau nu, pentru mine nu a mai contat. Deci se pune prețul pe Viață, te ajută, nu te lasă să ajungi în ultima faza ca să-ți mute, mai apoi, un dosar de colo-colo.

A murit Ionuț Anghel, tânărul de 35 de ani din Focșani care aștepta un transplant de plămâni

Digi 24

Am observat cât de operativi au fost în cazul medicului erou care a fost mutat în Belgia. Jos pălăria. Deci se poate că să fim și operativi în timp util… Se poate dacă se vrea! Pentru restul bolnavilor care au nevoie, în cazul meu, de tratamente sau transplant în afară, de ce nu se reușește nimic? De ce nu putem fi mereu la fel de operativi și să punem accent pe VIAȚĂ? E nevoie să „dispărem” ca să punem capăt problemei și să nu mai stresăm pe nimeni? Încet încet, o să rămânem și fără bani de medicamente și terapii și atunci… Dumnezeu cu mila.

Sper că cei cu putere de decizie să realizeze că noi murim, la propriu, pe zi ce trece, chiar dacă nimeni nu înțelege asta. De ce e nevoie de astfel de tragedii ca să se tragă mereu câte un semnal de alarmă în acest Sistem? De câte semnale de alarmă e nevoie? Deja începem să le numărăm la două mâini”, este ultimul mesaj scris Ionuț Anghel, duminică, pe pagina de Facebook.

Vinovați?

1. Dr. Narcis Copca – Coordonator centru transplant.

2. Dr. Dragoș Bumbacea – Șeful Comisiei Multidisciplinare de Transplant Pulmonar.

3. Dr. Radu Zamfir – Directorul Agentiei Natioanel de Transplant.

4. Dr. Nelu Tătaru – Ministrul Sănătății.

Ziarul de Investigații

Articolul precedentMinistrul Tătaru, despre vaccinul anti-COVID: „Trebuie să fie opțional”
Articolul următorAnisie, de Ziua Internațională a Elevului și Studentului: „e momentul oportun să îi sărbătorim”
Jurnalist full-time / Pesimist part-time