Pronunțarea în procesul Elenei Udrea, din amânare în amânare

Curtea de Apel București a amânat, încă o dată, pronunțarea sentinței în dosarul ce o vizează pe Elena Udrea, dar și pe fiica fostului președinte Traian Băsescu, Ioana, care se află printre pârâți. Următorul termen este pentru data de 2 martie 2021.

Acesta este al doilea termen pentru procesul în care procurorii DNA au cerut pedepse grele pentru inculpați: 12 ani pentru Udrea, respectiv 15 ani pentru Ioana Băsescu.

De altfel, Elena Udrea a contestat, pe rețelele de socializare, pedepsele mari pe care le-au cerut procurorii DNA. „Cred că dacă o omoram pe Kovesi, cea care a vizat personal acest Rechizitoriu în 2017, aveam șanse la o solicitare de pedeapsă mai mică din partea DNA”, a scris pe inculpata, pe Facebook, după amânare.

Elena Udrea, în așteptarea sentinței: „Dacă o omoram pe Kovesi aveam șanse la o solicitare de pedeapsă mai mică din partea DNA”

„În baza art.391 alin.(2) C.proc.pen. amână pronunțarea la data de 02.03.2021. Cu drept de apel odată cu fondul. Pronunţată în şedinţă publică, azi, 16.02.2021”, se arată în minuta de marți a magistratului de caz.

Prima amânare, cea a cauzei, a venit pe fondul indisponibilității Elenei Udrea, care a fost confirmată pozitiv Covid, chiar cu o zi înainte de termenul din 8 ianuarie.

Instigare la luare de mită și spălare de bani

Elena Udrea, la data faptelor ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului, a fost trimisă în judecată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) în 2017, pentru instigare la luare de mită și spălare a banilor, alături de alții.

„În cursul anului 2009, în contextul campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale, au fost colectate sume de bani provenite din infracţiuni de corupţie, delapidare şi evaziune fiscală care au fost folosite, ulterior, pentru plata unor servicii prestate în campania electorală. Legătura dintre persoanele care obţineau banii pe cale nelegală şi prestatorii de servicii legate de campanie era realizată de inculpata Udrea Elena Gabriela. Aceasta conducea un staff de campanie informal al unuia dintre candidaţi şi, din această poziţie, coordona atât achiziţiile de servicii de campanie, cât şi persoanele care au acţionat ca intermediari pentru plăţile realizate, astfel încât sumele de bani să ajungă la societăţile prestatoare”, arăta la vremea respectivă DNA.