Un român care fumează, zilnic, un pachet de țigări asigură, anual, la bugetul de stat aproape 900 de euro, potrivit calculelor publicației Ziarul de Investigații. 60% din prețul unui pachet de țigări este direcționat statului prin taxa de viciu. Această taxă de viciu a fost introdusă din 2006, se aplică și în cazul alcoolului, iar rolul ei era acela de a finanța cheltuielile din sănătate.
Anual în vistieria statului ajung sute de milioane de euro de la dependenții de nicotina și băutorii de alcool. Banii colectați din taxa de viciu erau adunați cu scopul de a combate consumul excesiv de produse din tutun și băuturi alcoolice, altele decât vinul și berea, precum și pentru finanțarea cheltuielilor de sănătate. Banii erau adunați de Ministerul Finanțelor și erau considerați venituri proprii ale Ministerului Sănătății. Acest lucru era prevăzut și în legea Sănătății.
La mai bine de un deceniu, actuala conducere a a Ministerului Finațelor, Eugen Teodorovici, a decis, la finalul anului trecut, printr-o Ordonanţa de Urgenţă că încasările din taxa pe viciu nu mai merg în bugetul Ministerului Sănătății, ci vor fi virați integral la bugetul de stat, de unde nu mai există nicio garanție că acești bani vor mai ajunge la sănătate. Prin această decizie, bugetul Sănătății a pierdut 10% din totalul alocat, anual.
Unde se duc banii din taxa de viciu
Deși legea prevedea clar destinația finală a acestor bani, în realitate nu a existat o transparență clară în ceea ce privește cheltuirea acestor fonduri. Unul dintre scopuri era să îi ajute pe fumători să renunțe la acest viciu. Autoritățile trebuiau să le asigure dependenților de nicotină consiliere psihologică și tratament medicamentos. Fondurile alocate subprogramului STOP Fumat nu reprezentă nici măcar 1% din totalul banilor colectați. Fondurile ajung de cele mai multe ori doar pentru plata celor implicați în acest proiect.
Alte scopuri pentru banii colectați din taxa de viciu prevedeau investitii in infrastructura sanitara și programele naționale. Ministerul Sănătății nu a făcut niciodată public modul în care au fost cheltuite aceste fonduri.
Taxa de viciu dată spitalelor din subordinea Ministerului Sănătății
Anual la bugetul Ministerului Sănătății ajungeau, din taxa de viciu, 270 de milioane de euro. O parte din bani erau dați spitalelor aflate în subordinea instituției, după descentralizare. În prezent, Ministerul Sănătății are în subordine 59 de unități sanitare, dintre care 22 doar în București.
Conform rapoartelor de execuție a bugetelor de venituri și cheltuieli ale unităților sanitare, studiate de Ziarul de Investigații, aproape un sfert din totalul colectat din taxa de viciu ajungea la spitalele ministerului din Capitală. Acești bani erau acordați drept subvenții.
Aceste rapoarte arată că subvențiile au fost acordate spitalelor doar până în anul 2015, atunci când au fost dați peste 56 de milioane de euro, doar unităților sanitare din București aflate în subordinea Ministerului Sănătății. Comparativ cu anul precedent, suma este mai mică cu 20 de milioane de euro.
În 2015, cei mai mulți bani din taxa de viciu au fost alocați Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu”, Spitalului Universitar de Urgență București, Institutului Clinic Fundeni, Spitalului Clinic de Urgență București și Institutului de Urgență pentru Boli Cardiovasculare „C.C. Iliescu”.
Printre spitalele care au primit cei mai puțini bani din taxa de viciu se numără și Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”, unitate sanitară în care se desfășoară subprogramul Stop Fumat și care tratează inclusiv boli provocate de fumat. Acesta a primit un pic mai mult de jumătate de milion de euro. În topul unităților sanitare care au primit cei mai puțini bani din taxa de viciu Institutul ocupă locul 6.
Top 5 spitale care au primit cei mai mulți bani din taxa de viciu
Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu” – 9.6 mil. Euro
Spitalul Universitar de Urgență București – 8 mil. Euro
Institutul Clinic Fundeni – 7.78 mil. Euro
Spitalul Clinic de Urgență București – 7.71 mil. Euro
Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare „C.C. Iliescu” – 4.47 mil.Euro
Top 5 spitale care au primit cei mai puțini bani
Institutul Național de Recuperare, Medicină Fizică și Balneologie – 0 Euro
Institutul de Fonoaudiologie și Chirurgie Funcțională O.R.L. „Prof. Dr. D. Hociotă” – 5.200 Euro
Spitalul Clinic de Urgențe Oftalmologice (București) – 20.000 Euro
Centrul Național Clinic de Recuperare neuropsihomotorie pentru copii „Dr. Nicolae Robănescu” – 23.400 Euro
Institutul de Diabet Zaharat, Nutriție și Boli Metabolice Prof. Dr. N. Paulescu – 99,200 Euro
Românii, campionii Europei la fumat
În România sunt aproape 6 milioane de fumători. 80% au acest viciu încă dinainte să împlinească 22 de ani. Iar în ultimul an, doar 110 mii de români au renunţat la fumat, arată date Intitutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”, unitate sanitară unde se sunt centralizate datele subprogramului Stop Fumat.
La nivel european, 26% dintre cetățeni sunt fumători, incidența viciului stagnează din 2014. „Mult mai îngrijorător este faptul că, în rândul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani, rata a crescut de la 25% în 2014 la 29% în 2017. Este necesar să inversăm această tendință”, afirmă Vytenis Andriukaitis, comisarul european pentru sănătate și siguranță alimentară. Acesta spune că unul dintre obiectivele fiecărei țări din Uniunea Europenă este să facă produsele din tutun mai puțin atractive pentru tineri, mai ales în contextul în care țigaretele electronice sunt tot mai populare în rândul tinerilor.
Rezultatele subprogramului Stop Fumat
Numărul total de decese cauzate de bolile aparatului respirator a crescut în România cu 961 cazuri în 2017 față de 2016, iar mortalitatea specifică prin boli respiratorii a crescut de la 65,5/100 000 locuitori la 69,9/100 000 locuitori.
Fumatul reprezintă principala cauză a cancerului pulmonar și este responsabil pentru mai mult de 2/3 din decesele prin acest tip de cancer, la nivel global.
Institutul de Pneumoftiziologie ”Marius Nasta” prin Centrul de consiliere pentru renunțarea la fumat asigură servicii de consiliere privind renunțarea la fumat, în cadrul Subprogramului de Prevenire și Combatere a Consumului de Tutun. Numărul persoanelor care s-au adresat Institutului Marius Nasta pentru a primi ajutor în vederea renunţării la fumat, a crescut constant în ultimii 4 ani, de la 482 persoane în 2015, la 814 persoane în 2018. Numărul celor care au primit tratament medicamentos pentru dependența nicotinică a crescut, de la 365 în 2015, la 581 în 2018.