A crescut numărul oamenilor fără adăpost din Capitală, jumătate dintre aceştia provenind din ţări ca Pakistan, India sau state africane.
Conform statisticilor, numărul lor a crescut cu 10% față de anul 2021.
Deşi au intrat în mod legal pe teritoriul României, angajatorii i-au concediat sau i-au păcălit, arată publicaţia Gândul.ro.
De asemenea, mai mulţi români din județe sărace au ales să locuiască şi să lucreze în Bucureşti.
În prezent, oamenii trăiesc în adăposturi improvizate, în scări de bloc, clădiri părăsite sau în parcuri
Aceştia supraviețuiesc datorită păturilor și mâncării primite de la trecători și de la lucrătorii din cadrul serviciilor sociale.
“Numărul persoanelor adulte care au venit și care trăiesc în Capitală a crescut cu aproximativ 10% față de același interval al anului trecut. Dacă anul trecut vorbeam de un număr de 800 de persoane care locuiau efectiv pe stradă, acum estimăm că acest număr se apropie de 900 – 1,000 de persoane”, a declarat – pentru G4Media.ro – Cosmina Simiean, directorul Direcției Generale de Asistență Socială a Municipiului București (DGASMB).
Pe străzile Capitalei trăiesc mulți cetățeni străini, majoritatea fiind pakistanezi, indieni și africani
“Mai înregistrăm o situație cu care nu ne-am confruntat până acum la nivelul Municipiului București, respectiv a cetățenilor străini cu acte legale de muncă care au fost fie păcăliți, fie concediați de firmele care i-au adus din afară și care au ajuns pe străzile din București fără să cunoască limba și fără să știe care sunt instituțiile cărora li se pot adresa pentru a primi adăpost”, a mai precizat Cosmina Simiean pentru sursa citată.
Ambasadele nu îi pot ajuta pe străinii fără adăpost din Bucureşti
Conform declaraţiilor, acest fenomen a început odată cu declararea stării de urgență, în 2020.
Iniţial, era vorba de 1-2 cazuri pe săptămână. În timp, numărul oamenilor străzii a crescut, ajungându-se la 15-20 de cazuri pe lună.
Şefa DGASMB a explicat şi situaţia străinilor din Capitală. În cazul lor, ambasadele nu-i pot asista deoarece cei mai mulți au venit în România cu acte legale și dețin documente de călătorie valabile.
