E bine că suntem ospitalieri, generoși și că dăm „din pâinea noastră” refugiaților ucrainieni. (n.r. mai sunt și refugiați din Afganistan, dar geopolitic, „nu ne interesează”, de ei cam fugim-oare de ce?!), însă, autoritățile ascund o mare parte din România într-un discurs despre „solidaritate”, iar oamenii au dreptul să-l cunoască. Nu, nu suntem extremiști sau fani ai Kremlinului, dar nici nu ne credem în „eroii” de pe TikTok. Cum spuneam și în introducere, e bine că putem să ne manifestăm generozitatea, umanitatea, însă, hai să punem punctul pe „i”: politicile din Ucraina au condus la deznaționalizarea comunității de români.
Mai exact, în 2023, elevii români din Ucraina nu vor mai putea studia în limba maternă și vă vom explica cronologic, cu ajutorul unei analize a profesorului universitar dr. Tiberiu Tudor, publicată și în cotidianul.ro. Este vorba despre deznaționalizarea comunității de români.
În 2017, președintele Poroșenko a promulgat Legea Educației, conform căreia pe întreg teritoriul Ucrainei învățământul nu se va mai desfășura în limbile minorităților naționale decât la nivel preșcolar (grădinițe) și primar, în paralel cu cel în ucraineană.
Astfel, dreptul dreptul minorității române la educație și, implicit, să conducă la pierderea identității naționale. Prima reacție a României a fost diplomatică, prin amânarea vizitei lui Poroșenko la București, dar autoritățile din Kiev „nu au dat nici două grivne” pe români și și-au văzut de plan, mai departe.
Zelenski plânge acum, dar a crezut că dreptul minorităților e o „comedie” fără haz, în care a jucat înainte să devină președintele Ucrainei
Hanna Novosad, ministrul Educatiei și Științei din administrația Zelenski, a anunțat în 2019 termenele de implementare a Legii Educației, în forma în care a fost promulgată în 2017, de fostul președinte, Petro Poroșenko. Cu alte cuvinte, rămâne în vigoare limba ucraineană „limbă de stat”. Astfel, minoritățile naționale rămân fără „statut de limbi regionale”. Excepție face doar comunitatea de tătari, care a fost recunoscută „popor autohton”. Menționăm că românii din Ucraina reprezintă cea mai numeroasă minoritate, după cea rusă.
Abia în plin război, oficialii României au cerut președintelui Zelenski „să respecte drepturile” comunității de români, potrivit unui comunicat al Ministerului Afacerilor Externe(MAE). Ce să mai studieze acum elevii români din Ucraina? Școlile sunt praf la propriu, iar Ucraian are nevoie de sute de miliarde de euro pentru a se „reconstrui” după război, dacă nu va fi cucerită de Rusia.
La acest moment, copiii ucraineni sunt primiți în școlile noastre. Profesorii fac tot efortul să beneficieze de informații în limba lor. Cât despre cei din Afganistan? Se chinuie, săracii, să învețe în limba română(..)
