Președintele Consiliului Județean (CJ) Bihor, liberalul Ilie Bolojan, a comentat aseară situația din aparatul administrativ în ceea ce privește structura de personal, opinia acestuia fiind că o mare problemă este supradimensionarea.
Declarațiile au fost făcute la B1 TV, în condițiile în care Bolojan a devenit cunoscut și după ce, în 2021, a făcut o reducere de 50% a personalului. Iar acum, cu deficitul cu care se confruntă bugetul țării, Bolojan este convins că „la nivelul fiecărui minister, departament, fiecare cred că se gândește că trebuie făcut ceva, în forma care se va decide la nivel guvernamental, pentru a se ajunge la un echilibru bugetar”.
Din punctul de vedere al președintelui CJ Bihor, faptul că „în multe instituții personalul e supradimensionat” „e o realitate”: „Asta înseamnă cheltuieli inutile, risipă, lipsă de încredere în autorități, că cei care lucrează din greu în sectorul privat, constatând că unii oameni din sectorul de stat n-au ce să facă, n-au cum să aibă încredere în stat, înseamnă o atmosferă proastă în interiorul instituțiilor, că oamenii din sectorul public dedicați, care-și fac datoria, și sunt mulți peste tot, sunt băgați în aceeași oală cu oameni care nu fac o treabă bună”.
Soluția pe care o vede Bolojan este așadar previzibilă: „Deci e posibil, cred eu, să fie redus personalul, analizând de la caz la caz situația în fiecare instituție”.
„Sunt câteva lucruri care nu pot fi contestate. Faptul că țara noastră nu are neapărat un număr prea mare de angajați la stat, ci are un număr prea mare de angajați la stat raportat la sectorul privat.
Asta înseamnă că ori trebuie să gândim politici care să crească numărul de angajați din sectorul privat, să-i poată susține pe cei de la stat într-un mod sănătos – dar asta înseamnă politici care nu pot da rezultate de pe o zi pe alta – înseamnă să creștem gradul de ocupare, că avem unul dintre cele mai scăzute grade de ocupare a populației active din Europa, oamenii să fie implicați în economia reală, să fie contributori, sau înseamnă să reducem personalul la stat. Acestea sunt date economice care nu pot fi contestate.
Comparând numărul de ani în medie lucrați în România versus media țărilor din UE, în UE media e de 36 de ani, iar în România e de 31 de ani, ceea ce înseamnă că mulți angajați din România ies prea repede la pensie, că altfel nu ar fi această situație. Aceste lucruri sunt niște evidențe și nu pot fi contestate”, a atras atenția Bolojan.
