Juriștii Consiliului Județean (CJ) Hunedoara se războiesc în instanță cu avocații Supercom SA, miza acestei bătălii fiind o sumă de câteva milioane de lei, banală în comparație cu zecile de milioane vehiculate prin derularea contractului dintre „reclamant” și „pârât”.
Supercom SA București, firma fostului senator PSD Ilie Ciuclea, este operatorul depozitului ecologic de la Bârcea Mare, a „deponeului”, cum îl numesc hunedorenii. De peste cincisprezece ani, legea prevede că în tariful încasat de operator, adică de Supercom, va fi inclus și un provizion, o sumă ce va fi depusă, în rate anuale de 2,2 milioane lei, într-un cont escrow destinat asigurării costurilor închiderii Celulei 1 a „deponeului”. Această obligație e trecută în contract, Supercom a încasat în fiecare an banii plătiți de hunedoreni inclusiv pentru închiderea Celulei 1, dar la un moment dat firma s-a „sucit” și n-a mai vrut să dea niciun ban, contestând calculele.
Situația e absurdă, pentru că în 2020, când Supercom a cerut majorarea tarifelor, rata de 2,2 milioane era prevăzută cu precizie în fișa de fundamentare a tarifului.
La „deponeul” Bârcea Mare se apropie momentul închiderii Celulei 1 și construirii Celulei nr 2
Ca să înțelegem mai bine cum stau lucrurile, sunt necesare câteva precizări. „Sistemele de Management Integrat al Deșeurilor” (SMID), construite în toate județele în baza finanțărilor europene, prevăd înființarea unor rețele de colectare selectivă și sortare a deșeurilor, precum și înființarea unor depozite ecologice formate din celule, în care sunt depuse deșeurile rămase după extragerea reciclabilelor. În momentul în care o celulă a depozitului ajunge la gradul maxim de stocare, este închisă prin acoperire cu un strat de pământ fertil, care va fi acoperit de vegetație. Pentru prevenirea poluării zonei, sunt asigurate instalații de captare a gazelor și levigatului rezultate din descompunerea deșeurilor.
Potrivit prevederilor din „Planul Județean de Gestionare a Deșeurilor în județul Hunedoara 2020-2025”, Celula nr 2 a Depozitului ecologic de la Bârcea Mare ar urma să fie deschisă în 2031, când se estimează că va fi atins gradul maxim de umplere al Celulei 1, dar lucrările de execuție la obiectivul „Extinderea capacității de depozitare prin construcția Celulei 2 a depozitului conform” vor începe atunci când la Celula 1 va fi atins un grad de umplere de 75% .
În prezent, nivelul deșeurilor din Celula 1 a ajuns la 11 metri, cu mult peste nivelul estimat, din cauză că Supercom nu realizează sortarea și tratarea deșeurilor la nivelul impus, firma fiind amendată de comisarii Gărzii de Mediu, care au găsit saci nedesfăcuți, aruncați în depozit așa cum erau aduși de firmele de colectare. Este posibil ca Celula 1 să fie închisă mai devreme decât se estima.
Construirea Celulei 2 costă 2.423.000 de euro, fondurile fiind asigurate din tarife și taxe de salubrizare. De construirea Celulei nr 2 se vor ocupa proprietarul depozitului, CJ Hunedoara și operatorul Supercom SA București.
Banii pentru închiderea Celulei 1 trebuie virați în cont de Supercom SA, pentru că sunt incluși în tarif
Așadar, CJ Hunedoara și Supercom SA trebuie să pregătească închiderea Celulei nr 1. Asta presupune realizarea unui proiect și asigurarea costurilor, care, potrivit Hotărârii Guvernului nr 349/2005 sunt incluse în tariful încasat de Supercom și sunt virate de firmă, prin rate anuale, într-un cont escrow deschis la o bancă agreată de CJ Hunedoara, în cazul de față la First Bank.
Valoarea estimată pentru închiderea Celulei 1 este de aproape 16 milioane de lei, fără TVA, din care costul lucrărilor de închidere a celulei este de 14.420.000 lei, alți 1.463.000 lei fiind alocați pentru monitorizarea post-închidere. Ținându-se cont de aceste costuri, dar și de durata de serviciu a celulei, a fost stabilită o rată anuală de 2.060.010 lei pentru provizionul destinat închiderii Celulei 1 și o rată anuală de 209.000 lei pentru monitorizarea post-închidere.
Cu stângu-n dreptul! Șeful CJ Hunedoara susține că în 2017 Supercom nu trebuia să plătească, deși obligația era trecută în contract
Problemele au apărut în momentul în operatorul Supercom SA nu a mai vrut să plătească banii pentru închiderea Celulei nr 1, constestând calculul ratei anuale. La începutul lui martie 2021, în contul escrow deschis la First Bank erau numai 985.373 lei, deși ar fi trebuit să fie vreo câteva milioane.
Citește și Pregătiri pentru atribuirea „cu dedicație” a contractelor de colectare a deșeurilor în Hunedoara. Miza „operațiunilor”, 450 de milioane de lei!
Dar nici președintele CJ Hunedoara, Laurențiu Nistor, nu are habar câți bani ar fi trebuit să fie în cont, pentru că este derutat și derutant în privința modului în care susține că trebuie aplicată legea. Spre exemplu, Nistor susține că în 2017 Supercom nu ar fi trebuit să plătească vreun ban.
Pe 30 decembrie, prin adresa nr 10.516/CFM/30.12.2021, directoarea Agenției pentru Protecția Mediului (APM) Hunedoara, Viorica Georgeta Barabas, a solicitat conducerii CJ Hunedoara să îi comunice demersurile făcute către Supercom, administratorul CMID Bârcea Mare, pentru „actualizarea garanției financiare de mediu a proiectului tehnic de închidere a depozitului”.
Răspunsul președintelui CJ Hunedoara, Laurențiu Nistor, este șocant, acesta susținând că în 2017 nu ar fi existat o prevedere legală care să oblige Supercom SA la plata garanției de mediu. „În 2017, data de începere a activității Centrului de Management Integrat al Deșeurilor Bârcea Mare, garanția financiară de mediu nu era impusă, prin urmare nu a fost constituită”, se spune în adresa nr 1.896/01.02.2022, semnată de șeful CJ Hunedoara.
Fals! Această obligație a Supercom era impusă prin HG 349/2005, apărută cu 12 ani înainte ca în aprilie 2017 CJ Hunedoara să atribuie Supercomului lui Ciuclea primul contract, nr 5.323/2017, pentru administrarea „deponeului” Bârcea Mare.
Ulterior a fost semnat între CJ și Supercom și un al doilea contract, nr 20.110/18.12.2018, care avea prevederi identice cu primul contract. Așadar, încă din aprilie 2017, de la semnarea primului contract, CJ Hunedoara trebuia să oblige Supercom SA să achite sumele destinate garanției, în baza HG 349/2005, care obligă operatorul să constituie un fond pentru închiderea depozitului.
Situația este ridicolă, pentru că deși prevederile clauzelor contractuale sunt foarte clare, șefii CJ Hunedoara au ajuns să negocieze cu Supercom SA aplicarea legii: „în vederea identificării soluțiilor pentru constituirea garanției financiare de mediu, în data de 18.01.2022 la sediul CMID Bârcea Mare a avut loc o ședință în care s-au analizat unele măsuri ce trebuie realizate pentru constituirea garanției financiare de mediu”, se spune în adresa președintelui CJ.
Președintele CJ Hunedoara nu prea are habar de HG-ul din 2005
Ca să susțină propria variantă, că în 2017 Supercom n-avea nicio obligație față de CJ Hunedoara, Laurențiu Nistor nu spune nici un cuvânt despre HG 349/2005, care instituia obligația constituirii fondurilor pentru închiderea Celulei 1 de la Bârcea Mare și deturnează discuția către Ordonanța nr 2/2021, care a modificat HG 349/2005, dar a menținut prevederile din HG referitoare la obligația constituirii garanției de către Supercom SA. În adresa către APM Hunedoara, Nistor se referă numai la „obligațiile ce rezultă din modificarea legislației privind depozitarea deșeurilor, iar conform art 12 din Ordonanța Guvernului nr 2/2021 privind depozitarea deșeurilor”.
La art 12 al Ordonanței 2/2021 se spune că „autoritățile administrației publice locale iau măsuri ca atât costurile prevăzute pentru construirea și exploatarea unui depozit de deșeuri municipale, costurile estimate pentru închiderea și monitorizarea post-închidere a depozitului, respectiv costurile pentru fondul de închidere, precum și garanția financiară de mediu, să fie acoperite de tariful practicat de operator pentru depozitarea fiecărui tip de deșeu în acel depozit”.
Dar aceeași obligație era impusă, din 2005, și de HG 349, în care, la art 12, aliniatul (1) se spunea că „operatorul depozitului este obligat să îşi constituie un fond pentru închiderea şi urmărirea postînchidere a depozitului, denumit Fond pentru închiderea depozitului de deşeuri şi urmărirea acestuia post-închidere”.
În ambele contracte CJ Hunedoara – Supercom e prevăzută obligația operatorului de a asigura fondurile pentru închiderea depozitului
Echilibristica șefului CJ Hunedoara printre prevederile legii este o cascadorie inutilă, pentru că obligația Supercom de a achita ratele anuale pentru constituirea fondurilor pentru închiderea Celulei nr 1 e prevăzută, cu subiect și predicat, în ambele contracte dintre CJ și Supercom.
Obligațiile Supercom SA sunt menționate la art 18 din primul contract, contractul de servicii nr 5.323/2017, dar și la art 19 din cel de al doilea contract, contractul de delegare a serviciilor de operare și administrare a CMID Bârcea Mare, înregistrat cu nr 20.110/18.12.2018. Singura diferență este una de titulatură, în primul contract operatorul Supercom SA fiind numit „Prestator”, pentru că era un „contract de servicii”, în cel de al doilea contract același Supercom SA apărând ca „Delegat”, pentru că era vorba de un „contract de delegare” a serviciului de administrare a depozitului. Dar în ambele contracte e menționată aceeași obligație a Supercom-ului lui Ciuclea.
În contractul din 2017, la art 18, aliniatul (4) se spune că „Fondul pentru închiderea și urmărirea post-închidere va fi constituit de Prestator, conform prevederilor HG 349/2005”, iar la art 19, aliniatul (4), din contractul din 2018, se spune că „Fondul pentru închiderea și urmărirea post-închidere va fi constituit de Delegat, conform prevederilor HG 349/2005”.
În 2016, chiar Nistor dispunea că obiectul de activitate al contractului include și „închiderea Celulei 1 a depozitului”
Să facem o întoarcere în timp și să vedem ce s-a întâmplat înainte de încheierea primului contract. Pe 10 decembrie 2016, Laurențiu Nistor era președinte al CJ Hunedoara, la finalul primului său mandat la conducerea consiliului. El fusese deputat PSD de Hunedoara din 2008, dar în iunie 2016 a demisionat din Parlament și a candidat la alegerile locale, devenind din iunie 2016 președinte al CJ Hunedoara. În decembrie 2016, a candidat din nou pentru un mandat de deputat, a câștigat și și-a dat demisia de la conducerea CJ pe 16 decembrie 2016.
Deci, pe 10 decembrie 2016 Nistor era președintele CJ Hunedoara și sub conducerea sa consiliul dădea publicității anunțul referitor la scoaterea la licitație a „delegării prin concesiune a serviciului de operare si administrare a CMID Bârcea Mare, județul Hunedoara”. În anunțul „Servicii privind deşeurile menajere şi deşeurile – 2016/S 239-436320 – Concesionare de lucrări publice”, publicat și în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, sub indicativul „„JO/S S239 10/12/2016 436320-2016-RO”, era și o descriere a contractului, în care, pe lângă operarea depozitului, a stației de sortare și a stației de tratare mecano-biologică, era menționată, la punctul 4, și „închiderea celulei 1 a depozitului conform Bârcea Mare (proiectare si execuție) și monitorizarea post-închidere a acesteia”.
Din moment ce în calitatea sa de președinte al CJ Hunedoara, coordona în 2016 scoaterea la licitație a contractului, care includea printre cele 4 tipuri de activități și „închiderea Celulei nr 1 a depozitului”, este evident că Laurențiu Nistor știa despre ce este vorba. Și cu siguranță că în 2016 știa și în baza cărei prevederi urma să fie închisă Celula nr 1, adică în baza HG 349/2005, care obliga Supercom-ul să constituie provizionul din 2017. Dacă știa acest lucru, de ce susține că în 2017 Supercom SA nu avea niciun fel de obligații?
Război în instanță. Supercom a făcut recurs după ce Tribunalul Hunedoara a obligat firma să plătească 2,4 milioane
S-a ajuns și la un război în instanță. Pe 8 februarie 2021, CJ Hunedoara a deschis acțiune în instanță la Tribunalul Hunedoara, solicitând obligarea „pârâtei” Supercom SA la plata sumei de 3.787.427 lei, reprezentând „valoarea neachitată a fondului de închidere şi post-închidere (provizion pentru închiderea și monitorizarea post-închidere Celula 1)”. Din această sumă, 1.518.417 lei reprezenta valoarea neachitată pentru 2019, iar alți 2.269.010 lei erau banii ce trebuiau plătiți în 2020.
Avocații Supercom au explicat refuzul firmei de achita ratele anuale pentru provizion prin contestarea modului de calcul, despre care susțineau că „este bazat pe o interpretare eronată a prevederilor contractuale”. Mai precis, susțineau că determinarea valorii ratei fondului de închidere şi post-închidere, de 2.269.010 lei/an, a fost calculată la o cantitate de deşeuri prognozată de 111.247 tone/an, dar în 2019 au intrat în depozitul Bârcea Mare doar 48.466,59 tone deşeuri, în timp ce în anul 2020 a intrat o cantitate de 45.812,72 tone deşeuri, adică 40% din cantitatea pe baza căreia a fost stabilită valoarea ratei anuale.
Tribunalul Hunedoara a dat dreptate CJ Hunedoara, obligând Supercom SA la plata sumelor datorate pentru 2019 și 2020. „Instanța: Obligă pârâtul să alimenteze Fondul pentru închiderea şi urmărirea postînchidere a depozitului, constituit în temeiul contractului nr. 20110/18.12.2018, cu suma de 2451963 lei aferentă anilor 2019 şi 2020”, se spune în sentința nr 774/20.12.2021.
Supercom contestă rata de 2,2 milioane lei, dar a trecut exact această valoare în „fișa de fundamentare” a tarifului
În concluzie, Supercom nu este de acord cu valoarea ratei anuale de 2,2 milioane de lei, susținând că în „deponeu” au intrat mai puține deșeuri decât se preconiza. Dar de ce nu a propus Supercomul o micșorare a acestei rate atunci când a avut ocazia? Spre exemplu, atunci când a solicitat majorarea tarifelor.
În 2020, Supercom SA a solicitat CJ Hunedoara o majorare a tarifelor și și-a argumentat cererea printr-o „fișă de fundamentare” în care erau prevăzute costurile operaționale în 2019 și 2020. La consiliu a fost înființat un „Grup de Lucru” care a analizat situația și a întocmit raportul 13.531/28.08.2020, prin care a recomandat modificarea tarifelor. Prin Hotărârea nr 338/22.12.2020, CJ Hunedoara a aprobat modificarea tarifelor la administrarea CMID Bârcea Mare. În anexa hotărârii consiliului, este și „fișa de fundamentare” semnată de președintele-administrator al Supercom, dr. ec. Ilie Ciuclea.
În această fișă, la punctul 6, este prevăzut și „provizionul pentru închiderea și monitorizarea post-închidere a celulei 1”. Atât pentru anul 2019, cât și pentru anul 2020 e menționată aceeași valoare a ratei, de 2.269.010 lei. În aceste condiții, nu mai e nimic de comentat.
Unde-s banii? Ce se întâmplă cu ei?
Războiul continuă. Va urma judecarea recursului și probabil că, fiind un proces pe rol, Supercom SA nu va mai plăti nicio rată a provizionului până la ultima cale de atac.
Dar în ultimii ani, Supercom SA și-a încasat banii pentru administrarea „deponeului” din banii plătiți de hunedoreni. Acești bani au fost încasați pe baza tarifului solicitat de Supercom, în care era inclusă și rata anuală de 2,2 milioane de lei pentru provizionul rezervat închiderii Celulei 1. Deci hunedorenii și-au făcut datoria, au plătit contribuțiile pentru închiderea Celulei 1, dar banii plătiți de ei n-au ajuns încă în contul escrow, din cauza războiului dintre CJ și Supercom.
Se pune întrebarea firească, unde sunt banii plătiți de hunedoreni? Poate nu chiar 8,8 milioane, cât ar trebui să fie în cont, dar măcar vreo 5 sau 6 milioane, sau cât ar vrea operatorul „deponeului” să plătească… Sunt în vreun cont bancar? Sunt purtători de dobândă?
