Într-o țară în care gunoaiele sufocă mediul și comunitățile, tone de pet-uri umplu albiile râurilor, mobilier și aparate electrocasnice sunt aruncate peste noapte pe străzi și fum înecăcios de la arderile de deșeuri penetrează deseori, și mai ales noaptea, capitala țării, București, care de altfel și se menține intr-un top al celor mai poluate orașe din Europa, o întrebare legitimă apare: cine este cu adevărat responsabil de colectarea și reciclarea corespunzătoare a deșeurilor în România, țara în care se află cea mai mare companie de reciclare de deșeuri din Europa, Green-Group, la Țintești, Buzău, companie care chiar importă deșeuri din alte țări pentru a-și menține fluxul tehnologic operațional, în timp ce deșeurile interne zac aruncate peste tot.
Activitatea OIREP-urilor nu pare a fi prea eficientă, iar uneori este chiar penală
O analiză atentă a legislației relevă că principalele instituții responsabile cu colectarea responsabilă din comunități și transmiterea către fluxurile de reciclare sunt în primul rând autoritățile (de la nivel central, Ministerul Mediului și până la nivel local, primăriile) și OIREP-urile (Organizații ce Implementează Obligațiile privind Răspunderea Extinsă a Producătorilor) anterior numite Organizațiile de Transfer de Responsabilitate (OTR).
Deși au fost înființate pentru a se ocupa de deșeuri care nu puteau fi colectate de producătorii înșiși sau de autorități din lipsa mijloacelor și fondurilor necesare, activitatea OIREP-urilor nu pare a fi eficientă iar uneori este chiar penală.
OIREP-urile autorizate pentru colectarea de ambalaje, exemplu de proaste practici
Dincolo de faptul că țara este îngropată în gunoaie în timp ce OTR-urile au cifre de afaceri impresionante, controalele făcute, de exemplu, de Administraţia Fondului pentru Mediu, la nouă din cele zece OTR-uri autorizate de Ministerul Mediului în vara anului 2015 pentru colectarea de ambalaje introduse în piață (Eco-Rom Ambalaje, Sota Grup 21, Ecologic 3R, Intersemat, Respo Waste, Ecopim Recycling, Eco-x, Eco Pack Management şi Rom Pack Management şi Next Eco Recycling) au găsit ilegalități care s-au soldat cu amenzi semnificative. Next Eco Recycling, autorizat în ianuarie 2015 – nu a fost controlat deoarece nu exista nici o raportare privind activitatea de colectare şi reciclare pentru anii anteriori.
În urma controlului, în octombrie 2015, la şase din zece OTR-uri care acopereau peste 90% din emitenţii de ambalaje conform contractelor, s-au descoperi declaraţii false privind volumele reciclate şi respectivele OTR-uri au fost sancționate cu amenzi între 9,6 milioane euro și 10,6 milioane euro, amenzi care au blocat practic activitatea acestora, ele devenind nefuncţionale în ultimele două luni din 2015.
Majorarea tarifelor cu 1000% în doar 2 luni fără îmbunătățiri în activitatea de colectare și reciclare
Întâmplător sau nu, în intervalul decembrie 2015-august 2016, deci imediat după aplicarea amenzilor, OTR-urile au majorat prețurile inițial convenite cu beneficiarii serviciilor lor de colectare, valorificare și reciclare a deșeurilor introduse pe piața chiar și de 8-9 ori, ajungând să crească cu 1000%. Știm acest lucru din Decizia nr 43 din 5 septembrie 2017 a Consiliului Concurenței, formulată la plângerea făcută de FIROS SA, în calitate de beneficiar care a încheiat contract cu un OTR, făcută la Consiliul Concurenței, în care acuza acest lucru, și demonstra că, deși în perioada 2010-2015 respectivul OTR nu modificase tarifele, brusc le crescuse cu 1000% în doar câteva luni, în a doua parte a lui 2015, OTR-ul motivând:
…creșterea volumului de ambalaje introduse pe piața națională, cu capacitate redusă de colectare și reciclare a deșeurilor de ambalaje, cu neimplicarea autorităților centrale în deblocarea sistemului de gestionare a deșeurilor de ambalaje, cu neimplicarea autorităților locale în activitatea de colectare selectivă a deșeurilor și mai ales cu cererea colectorilor de majorare a ecobonificației…suntem nevoiți, pentru a beneficia în continuare de cantitățile necesare obiectivelor, să majorăm bonificația către aceștia și implicit suntem nevoiți să majorăm tarifele percepute clienților…
Firma reclamantă FIROS SA mai menționa în plângerea sa acțiunea concertată a tuturor OTR-urilor de creștere succesivă și exagerat de mare a tarifelor la acel moment.
O scurtă analiză a motivației prezentate pentru creșterea tarifelor evidențiază neconcordanța cu unele realități: în fapt, OTR-urile nu colectează și nu reciclează deșeurile la nivelul raportat pe hârtie.
Acest fapt a fost descoperit de Administraţia Fondului pentru Mediu cu ocazia controalelor, și confirmat de faptul că în 2015, conform rapoartelor Comisiei Europene, România avea cea mai mare rată de depozitare a deșeurilor din UE, 72%, față de media europeană de 25,6%, iar în aprilie 2017, Comisia Europeană trimite România în fața Curții de Justiție a UE pentru neîndeplinirea obligației de a revizui și adopta Planul Național de Gestionare a Deșeurilor (PNGD) și Programul de prevenire a generării de deșeuri, în conformitate cu obiectivele Directivei cadru privind deșeurile (Directiva 2008/98/CE) al cărei scop este protecția mediului și a sănătății omului prin prevenirea generării de deșeuri și prin gestionarea corespunzătoare a acestora, dar și în contextul economiei circulare. Dincolo de aspectul grav de poluare, nu trebuie uitat aspectul economic de economisire a resurselor deoarece ambalajele pot fi reciclate până la 100% și noi produse se pot naște, de genul fibrelor textile din pet-uri.
Sinteza pe mediu a Comisiei Europene din 2018 elaborată pe baza Raportului de Avertizare Timpurie precum și Raportul de țară privind România din aprilie 2019 pe probleme de mediu al Comisiei Europene reliefau că România este departe de ținta de reciclare ambalaje 55% și respectiv 22,5% plastice pe care ar fi trebuit să le atingă din 2013, de fapt se află abia la 13-14%.
Obligațiile privind Răspunderea Extinsă retrimise la producător, cu dublă taxare
Ineficiența autorităților este evidentă dar, în plus, este evidentă și lipsa de eficiență a OTR-urilor. Urmând cronologia evenimentelor, constatăm că după amenzile aplicate de AFM, a fost depusă în Parlament şi votată în regim de urgenţă Legea 249/2015, care a modificat reglementările existente la acea dată și a introdus opțiunea de responsabilitate a firmelor care de fapt au încheiat contracte cu OTR-urile, sau OIREP – Organizații ce Implementează Obligațiile privind Răspunderea Extinsă a Producătorilor, astfel încât 7.385 de producători, înregistraţi la AFM ca emitenţi de ambalaje, au devenit responsabili și susceptibili de a plăti din nou pentru deşeurile emise în piaţă în ultimele două luni ale anului, deşi aveau contracte pentru transferul de responsabilitate privind deșeurile de ambalaje.
Ordonanța de Urgență 74/2018 reia această responsabilitate individuală a producătorului de gestionare a propriilor ambalaje introduse pe piața națională începând cu 1 ianuarie 2019 la art.5 pct. a) și prin OIREP la art. 5 pct. b, menționând la art. 8 condițiile pe care trebuie să le îndeplinească OIREP pentru a fi autorizată: punctul d)- ”cantitatea de ambalaje introdusă pe piață de acționari în anul precedent celui în care se solicită autorizarea să fie de cel puțin 10.000 de tone” și punctul e)- ”să constituie o garanție în cuantum de două milioane lei în favoarea Administrației Fondului pentru Mediu, sub forma unui depozit în numerar sau a unei scrisori de garanție bancară sau alt instrument de garantare emis de către o societate bancară, valabilă pentru întreaga perioadă de autorizare, cu scopul garantării obligațiilor fiscale prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. v) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, cu modificările și completările ulterioare, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările și completările ulterioare”. Aceleași două condiții sunt stipulate în legea 31/2019.
Cifre de afaceri de milioane de euro realizate cu o medie de 13 angajați
În prezent, 13 OIREP/OTR sunt autorizate de Comisia de Supraveghere a Ministerului Mediului: Clean Recycle SA, Eco Synergy SA, Ecologic 3R Ambalaje SA, Eco Rom Ambalaje SA (în insolvență), Ecosmart Union SA, Eco-X SA, Enviro Pack Consult SA, Fepra International SA, Financiar Recycling SA, Green Resources Management SA, Marathon EPR Group SA, Reciclad Or SA.
O scurtă analiză a cifrelor de afaceri și profiturilor acestor firme evidențiază ceea ce firma reclamantă acuza în scrisoarea către Consiliul Concurenței, caz menționat mai sus. Și anume că pare a exista o acțiune concertată a OTR-urilor de creștere a tarifelor, ceea ce a dus la profituri fulminante în timp foarte scurt.
Clean Recycle SA a avut în 2019 o cifră de afaceri de 32.797.757 RON ceea ce înseamnă creștere de 316% și profit de 7.546.784 RON ceea ce înseamnă creștere de 731%, cu doar 8 angajați.
Eco Synergy SA a avut în 2019 o cifră de afaceri de 38.558.863 RON însemnând creștere de 1068% și un profit de 2.727.108 RON însemnând creștere de 3584%, cu doar 12 angajați.
Ecologic 3R Ambalaje SA a avut cifra de afaceri în 2020 de 33.445.074 RON ceea ce arată o scădere de -34% și un profit de 5.323.392 RON ceea ce arată scădere de -34%, cu 23 de angajați.
Ecosmart Union SA a avut în 2019 o cifră de afaceri de 59.949.823 RON adică o creștere de 131% și un profit de 2.464.889 RON adică o creștere de 147%, cu doar 5 angajați.
Eco-X SA a avut în 2019 cifra de afaceri de 108.058.168 RON, cu creștere 0%, și profit de 27.262.072 RON însemnând creștere de 630%, cu 15 angajați.
Fepra International SA a avut în 2019 o cifră de afaceri de 127.108.905 RON reprezentând 1.066% și un profit de 8.313.741 RON , reprezentând creștere de 1066%, cu 29 de angajați.
Financiar Recycling SA a avut în 2019 cifra de afaceri de 36.758.891 RON însemnând creștere de 108% și profit de 72.156 RON însemnând scădere de 97%, cu 7 angajați.
Green Resources Management SA a avut în 2019 cifra de afaceri de 51.860.638 RON însemnând creștere de 916.166% și profit de 6.526.272 RON însemnând creștere de 4.410%, cu 11 angajați.
Marathon EPR Group SA a avut în 2019 cifra de afaceri de 9.013.844 RON, cu 100% mai mare, și profit de 338.031 RON, cu 100% mai mare, cu 4 angajați.
Reciclad Or SA a avut și ea în 2019 cifra de afaceri de 113.445.507 și profit de 10.575.691, cu 17 angajați.
Interesant este cazul Enviro Pack Consult SA care deși a avut în 2019 cifra de afaceri 0 RON (0%) și profit -128.835 RON (100% cu 0 (zero) angajați, a primit licența în februarie 2020.
Activitate infracțională vastă în domeniul reciclării deșeurilor
OTR-ul/ sau OIREP, după redefinire, reprezintă ceea ce legislația internațională în domeniu numește Producer Responsibility Organisation (PRO), organizațiile care preiau Răspunderea Extinsă a Producătorului, adică fac transferul de responsabilitate, și care există în toate statele, doar ca în România ele nu par a-și face datoria ci dimpotrivă, prejudiciază societatea.
Confirmarea vine din coroborarea activității lor ineficiente cu cifrele de afaceri fulminante, plus raportările și documentele false despre activități neefectuate, așa cum a găsit Administraţia Fondului pentru Mediu în 2015, cazuri menționate mai sus, plus anchetele penale.
Cea mai recentă este în derulare și scoate la iveală o activitate infracțională vastă în domeniul reciclării deșeurilor
La 12 aprilie 2021, un comunicat de presă al Poliției Române, preluat de mass-media, detalia anchetarea în București și șase județe (Călărași, Dolj, Ilfov, Olt, Prahova, Timiș), de către Direcția de Investigare a Criminalității Economice, sub coordonarea procurorilor Parchetului de pe lângă Tribunalul Ilfov, a unor contracte false de reciclare a gunoiului care au adus prejudiciu de aproape 25 de milioane de lei, contracte încheiate de 15 firme de reciclare pentru 38.000 de tone de deșeuri care în fapt nu reciclau ci se depozitau în gropile de gunoi din apropierea Bucureștiului.
Citește și Autoritățile din Vâlcea au scăpat de sub control colectarea deșeurilor după prea multe concesii făcute Romprest Energy și New Recycling
Acuzațiile sunt de evaziune fiscală, înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals și spălarea banilor în operațiuni fictive de reciclare a deșeurilor de ambalaje, cu impact negativ asupra mediului înconjurător și bugetului de stat.
Din cercetări a reieșit că, in perioada 2019-2020, prin intermediul unor societăți comerciale coordonate direct sau prin interpuși, patru persoane ar fi furnizat unor organizații care implementează obligațiile privind răspunderea extinsă a producătorului, documente justificative in care ar fi consemnat in fals ca ar fi realizat activități de colectare și reciclare a peste 38 de milioane de tone de deșeuri de ambalaje (PET, sticlă, carton), prejudiciul estimat fiind de 24.707.941 de lei
Conform comunicatului de presă al Poliției
Printre suspecții din dosar, Răzvan Alecu, fost director al Direcţiei schimbări climatice şi dezvoltare Durabilă din Ministerul Mediului şi consilier al fostului Ministru, Graţiela Gavrilescu, și primarul din orașul Corbeanca. Acasă la Alecu, anchetatorii au găsit o parte din prejudiciul uriaş de aproape 25 de milioane de lei.
Cifrele și faptele sunt elocvente iar concluziile se trag de la sine.
