Sursă foto: Pixabay
Sursă foto: Pixabay

Educația sexuală a dus, de-a lungul timpului, în România, la împărțirea societății în două tabere.

Cei care au impresia că aceasta ar perverti, de fapt, tinerii, și cei care sunt conștienți că aceasta miniminează riscul de sarcini nedorite, de mame minori și de transmiterea BTS-urilor.

Conform unui studiu realizat la cererea reprezentanților Societății pentru Educație Contraceptivă și Sexuală (SECS), totuși, românii nu ar avea nimic împotriva educației sexuale, atât timp cât ea este adecvată vârstei copiilor.

Gabriel Brumariu, manager de proiect la SECS, afirmă: ”Cercetările internaționale arată că în statele în care a fost introdusă educația despre relații și sexualitate într-un mod adaptat vârstei și pe bază de date științifice a crescut vârsta la care tinerii și-au început viața sexuală, a crescut rata de utilizare a mijloacelor de protecție, a scăzut numărul de contacte sexuale și de comportamente riscante, deci inclusiv riscul de transmitere de boli sexuale, a scăzut numărul sarcinilor nedorite și al avorturilor, a scăzut numărul cazurilor de abuz sexual și de bullying.”

La nivel european, din cauza lipsei educației sexuale în școli, România ocupă un loc fruntaș în materie de mame minore

”Analiza datelor Eurostat privind sarcina la adolescente arată o tendință consistentă și îngrijorătoare: în 2015-2019, România a avut a doua cea mai mare rată a sarcinii la adolescente din Uniunea Europeană (UE), în timp ce Bulgaria a avut cea mai mare rată (Eurostat, 2019). În medie, rata natalității (exprimată ca procent din totalul nașterilor) la fetele românce de 10-14 ani este de 8,5 ori mai mare decât media UE, în timp ce rata la 15-19 ani este de 3,4 ori mai mare decât media UE. (…)”, se arată într-un document UNICEF, din ianuarie 2022.

Pe de altă parte, în statele în care educația sexuală este prezentă în școli, s-a observat că tinerii sunt mai precauți. Își încep viața sexuală mai târziu și știu să se protejeze atât în fața bolilor cu transmitere sexuală, cât și în fața unei sarcini ”neprevăzute.

În Olanda, de exemplu, procentul adolescenților care își încep viața sexuală între 12 și 14 ani a scăzut la 15% după începerea predării acestei materii. Tot aici, 90% dintre adolescenți folosesc prezervativul, încă de la primul contact sexual.

De asemenea, în Danemarca, rata nașterilor vii la femei cu vârste cuprinse între 15-17 ani a fost în 2014 1,1/ 1000, cea mai mică rată din Europa.

La polul opus, România se află pe primul loc la nașteri la fete de până în 15 ani, și pe locul doi, la cele de până în 19 ani.

”Vorbește-mi despre ce nu se vorbește”

Studiul, realizat de Cult Market Research, la comanda SECS, în cadrul unui proiect susținut de International Planned Parenthood Federation (IPPF), a fost prezentat în cadrul unui eveniment organizat la Institutul Francez.

Scopul acestuia? Un semnal de alarmă asupra efectelor neștiinței, dar și o posibilă rezolvare a unei probleme stringente. Nu ne mai permitem să ignorăm mamele minore. E o situație care ține numai și numai de educație.

Articolul precedentPreședintele CJ Iași, trimis în judecată de DNA într-un al doilea dosar
Articolul următorCroația va adera la zona euro anul viitor
Jurnalist full-time / Pesimist part-time