Ani grei de închisoare pentru o parte dintre inculpații cercetați într-un dosar pentru falsificarea de documente, de la cărți de identitate, permise de conducere, pașapoarte, inclusiv cu viză de călătorie în Statele Unite ale Americii. Dosarul se judecă din anul 2015, iar săptămâna aceasta inculpații au fost condamnați definitiv la Curtea de Apel Cluj.
Astfel, șase inculpați dintre cei 11 membri ai grupului infracțional specializat în falsificarea de documente de identitate au fost condamnați la pedepse cu executare, cea mai mare pedeapsă aplicată de instanța de judecată fiind de 8 ani și 8 luni, iar cea mai mică – 2 ani şi 348 zile închisoare. Alți 4 inculpați au pedepse cuprinse între 3 ani și 3 luni închisoare și 2 ani și 8 luni închisoare.
„Desfiinţează în parte sentinţa penală apelată, numai sub aspectul soluţiei de condamnare a inculpaţilor pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la uz de fals şi sub aspectul tratamentului sancţionator al pluralităţii de infracţiuni în privinţa inculpatului B. R. şi procedând la o nouă judecată în aceste limite: 1.Descontopeşte pedeapsa rezultantă principală aplicată inculpatului R. N. în pedepsele componente şi înlătură sporul. Achită pe inculpatul R. N. de sub învinuirea săvârşirii infracţiunii de uz de fals în forma complicităţii. Menţine celelalte pedepse aplicate inculpatului. Aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare pe care o sporeşte cu 1 an 8 luni închisoare, rezultând pedeapsa de 5 ani şi 8 luni închisoare. Menţine dispoziţia de revocare a suspendării sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare anterior aplicată prin sentinţa penală a Judecătoriei Iaşi şi dispune executarea ei alături de pedeapsa rezultantă aplicată prin prezenta sentinţă, inculpatul urmând să execute, în final, pedeapsa rezultantă principală de 8 ani şi 8 luni închisoare.
2. Descontopeşte pedeapsa rezultantă principală aplicată inculpatului B. A. R. în pedepsele componente şi înlătură sporul. Achită pe inculpatul B. A. R. de sub învinuirea săvârşirii infracţiunii de uz de fals în forma complicităţii. Menţine celelalte pedepse aplicate inculpatului. Aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea de 1 an şi 10 luni închisoare pe care o sporeşte cu 6 luni închisoare, pedeapsa rezultantă fiind de 2 ani 4 luni închisoare. Contopeşte pedepsele de 2 ani, 2 ani, 2 ani 6 luni, 5 luni închisoare aplicate prin sentinţa penală nr. 2716/2012 – Judecătoria Baia Mare şi sentinţa penală a Tribunalului Maramureş în pedeapsa cea mai grea de 2 ani 6 luni închisoare şi dispune executarea acestei pedepse alături de pedeapsa rezultantă principală de 2 ani şi 4 luni închisoare, stabilind pedeapsa rezultantă finală de 4 ani şi 10 luni închisoare.
3. Descontopeşte pedeapsa rezultantă principală aplicată inculpatului G. S. G. în pedepsele componente şi înlătură sporul. Achită pe inculpatul G. S. G. de sub învinuirea săvârşirii infracţiunii de uz de fals în forma complicităţii. Menţine celelalte pedepse aplicate inculpatului. Aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare pe care o sporeşte cu 8 luni şi dispune ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă principală de 2 ani şi 8 luni închisoare.
4. Descontopeşte pedeapsa rezultantă principală aplicată inculpatului B. E. în pedepsele componente şi înlătură sporul. Achită pe inculpatul B. E. de sub învinuirea săvârşirii infracţiunii de uz de fals în forma complicităţii. Menţine celelalte pedepse aplicate inculpatului. Aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea de 1 an 6 luni închisoare pe care o sporeşte cu 6 luni şi dispune ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă principală de 2 ani închisoare.
5. Descontopeşte pedeapsa rezultantă principală aplicată inculpatului B. I. S. în pedepsele componente şi înlătură sporul. Achită pe inculpatul B. I. S. de sub învinuirea săvârşirii infracţiunii de uz de fals în forma complicităţii. Menţine dispoziţia de recunoaştere în parte a sentinţei penale din 13 decembrie 2012 pronunţată de Tribunalul Correctionel de la Bonneville Franţa cu privire la condamnarea la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru infracţiunile de fals, alterare frauduloasă a adevărului într-un înscris, fals într-un document administrativ constatând un drept, o identitate sau o calitate sau acordând o autorizaţie şi de uz de fals de documente administrative constatând un drept, o identitate sau o calitate sau acordare o autorizaţie. Menţine celelalte pedepse aplicate inculpatului. Aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare pe care o sporeşte cu 8 luni şi dispune ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă principală de 2 ani şi 8 luni închisoare.
6. Descontopeşte pedeapsa rezultantă principală aplicată inculpatului B. R. în pedepsele componente şi înlătură sporul. Achită pe inculpatul B. R. de sub învinuirea săvârşirii infracţiunii de uz de fals în forma complicităţii. Menţine celelalte pedepse aplicate inculpatului. Aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea de 1 an 6 luni închisoare pe care o sporeşte cu 6 luni şi dispune ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă principală de 2 ani închisoare. Înlătură dispoziţia de revocare a suspendării sub supraveghere a executării pedepsei de 2 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentinţa penală a Tribunalului Maramureş. Constată că infracţiunile pentru care inculpatul a fost condamnat prin sentinţele penale sunt concurente, au fost contopite, iar pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare a fost executată cu începere din 5.05.2017 până în 22.01.2019, când inculpatul a fost liberat condiţionat, cu un rest rămas neexecutat de 348 zile. Constată că infracţiunile pentru care s-a dispus condamnarea în prezenta cauză sunt în stare de recidivă post – condamnatorie faţă de infracţiunea pentru care inculpatul a fost condamnat … adaugă pedeapsa rezultantă aplicată prin prezenta decizie, de 2 ani închisoare, la restul de 348 zile rămas de executat, rezultând pedeapsa finală de 2 ani şi 348 zile închisoare.
Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale apelate. Respinge ca nefondate apelurile formulate de inculpaţii P. A.M., G. Z. R., Ş.R. A. şi L. S. împotriva sentinţei penale nr. 186/3.12.2019 pronunţate de Tribunalul Maramureş”, se arată în hotărârea Curții de Apel.
Inițial, ancheta a plecat în două dosare distincte, în 2014, fiind cercetate mai multe persoane bănuite că făceau parte din grupuri infracționale independente, însă membrii acţionau conectat, la nivel judeţean şi transfrontalier, în scopul falsificării unor seturi de documente de identitate contra unor sume de bani. Chiar în una din cauze a existat o sesizare din oficiu, după ce procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție au aflat că unul dintre actualii condamnați căuta persoane interesate să obţină documente de identitate falsificate, contra sumei de 3.000 euro.
„Pentru probarea aspectelor semnalate, polițiștii anticorupție ai D.G.A. – Serviciul Județean Anticorupție Maramureș și alte structuri ale D.G.A. au fost autorizați să efectueze acte de procedură penală care au stabilit că, în perioada 17 – 27 februarie 2015, unul dintre inculpați a intermediat, în schimbul sumei totale de 4.000 euro, obținerea unui set de documente de identitate falsificate maghiare. Cercetările au evidențiat faptul că infracțiunile săvârșite de gruparea infracțională aveau o dimensiune națională și una transfrontalieră, în acest mod fiind falsificate, conform probatoriului penal, peste 100 de acte de identitate.
În fapt, parte dintre persoanele cercetate și, ulterior, condamnate, se ocupau de identificarea unor persoane interesate să obțină documente falsificate, precum și de preluarea de la acestea a fotografiilor în format electronic. Alte persoane aveau rolul de a procura documente valide necesare contrafacerii (sens în care au fost identificați peste 10 furnizori), precum și a unor cerneluri speciale, role holografice sau alte materiale necesare contrafacerii. În acest sens, unul dintre inculpați a dezvoltat legături cu un funcționar din cadrul Serviciului Public Comunitar pentru Eliberarea și Evidența Pașapoartelor Simple Maramureș, la momentele comiterii faptelor, persoană în prezent decedată. În final, materialele necesare pentru falsificare erau transmise la Chișinău, fizic sau în format electronic, unde se falsificau și erau restituite în țară unde erau predate beneficiarilor finali.
În ceea ce privește palierul transfrontalier, acesta viza falsificarea propriu-zisă a documentelor, operațiune realizată în Republica Moldova, de către mai multe persoane, conectate la grupul infracțional prin intermediul unui bărbat rezident în același stat și expedierea “materialelor” spre și din Republica Moldova, precum și identificarea de persoane care doreau astfel de documente pe teritoriul Germaniei, Austriei, Italiei, Portugaliei și Franței”, comunică DGA.
În dosar au fost efectuate acte de urmărire penală cu sprijinul autoritățile străine, inclusiv cu instituțiile de profil din Republica Moldova unde, la momentul respectiv, au fost efectuate percheziții, ocazie cu care a fost descoperită locația în care erau falsificate documentele și materialele necesare falsificării. În România, percheziții s-au desfășurat în urmă cu 6 ani, pe 15 martie 2015. La acea dată, au fost făcute nu mai puțin de 20 de percheziții domiciliare și ale unor autoturisme, în județele Maramureș, Satu Mare, Cluj și Galați.
„Cu această ocazie au fost identificate și ridicate mai multe bunuri de interes pentru definitivarea probațiunii în cauză, respectiv aparate multifuncționale pentru evidențirea elementelor de siguranță și detectarea falsurilor, fotografii și înscrisuri privind beneficiari de documente falsificate, role folie securizare fotografie paşaport, pașapoarte turistice și permise de conducere ce urmau să fie transferate spre Republica Moldova în vederea introducerii în circuitele de falsificare, sume însemnate de bani, telefoane mobile, medii de stocare a datelor, precum și unități de calcul fixe și portabile utilizate la comiterea infracțiunilor
Tot atunci, au fost puse în executare 20 de mandate de aducere pentru persoanele suspecte, față de 15 dintre suspecți, fiind dispusă reținerea iar, ulterior, arestarea preventivă pentru cercetări privind constituirea unui grup infracţional organizat, comiterea unor infracţiuni de corupţie, fals material în înscrisuri oficiale, uz de fals săvârşite pe teritoriul României, Republicii Moldova şi a altor state europene.
În ceea ce privește beneficiarii, un exemplu este cel al unui cetățean irlandez, rezident în Bulgaria care a solicitat pentru un urmărit internațional de origine engleză, 4 pașapoarte și 4 cărți de identitate românești, pe nume diferite. Astfel, membrii grupării au stabilit ca, în schimbul sumei de 3.500 de euro, să-i procure irlandezului o carte de identitate și un pașaport românesc, urmând ca, în situația în care aceste documente erau calitative, să-i mai procure trei seturi. În acest sens, i-au cerut beneficiarului un avans de 1.500 de euro, în schimbul căruia i-au trimis o carte de identitate falsificată, însă, întrucât cetățeanul irlandez și-a exprimat nemulțumirea cu privire la calitatea inferioară a acesteia, a refuzat să achite diferența de 2.000 de euro și a renunțat și la restul tranzacției.
Un alt exemplu face referire la un cetățean italian, cunoscut pentru activitatea infracțională în peninsulă, condamnat în țara de origine, pentru care un intermediar a solicitat procurarea unui pașaport fals. Membrii grupării i-au solicitat în schimb suma de 700 de euro, cu un avans de 200 de euro. Documentul falsificat a fost livrat cetățeanului italian peste o săptămână, însă acesta și-a exprimat nemulțumirea întrucât era greșită înălțimea, sens în care a solicitat un nou document pentru care membrii grupării au cerut, de această dată, suma de 1.800 de euro. Documentul i-a fost livrat peste aproximativ o lună, fiindu-le, în continuare, solicitat și un permis de conducere românesc pe același nume. Cu pașaportul românesc fals, cetățeanul italian intenționa să fugă în Belize pentru a scăpa de condamnarea pe numele său, însă, ca urmare a colaborării cu autoritățile italiene, acesta a fost arestat și plasat în detenție.
Cercetările efectuate în cauză au evidențiat o serie de particularități importante, printre care numărul mare de persoane implicate în săvârșirea infracțiunilor, majoritatea cunoscute cu antecedente penale pentru infracțiuni grave (trecerea ilegală a frontierei de către migranți, constituire de grup infracțional organizat, falsificare de documente oficiale, trafic de droguri etc.), existența unui număr însemnat de solicitanți rezidenți în statele Europei Occidentale sau alte țări (cetățeni români, italieni, irlandezi, etnici kurzi, implicați în săvârșirea unor infracțiuni, ori după caz urmăriți general, având interdicții de intrare în spațiul U.E. sau suspecți de apartenență la organizații teroriste), mărirea progresivă a grupului infracțional organizat (fiind constatate multe situații în care beneficiarii au devenit ulterior intermediari în procurarea de documente falsificate pentru alte persoane), precum și sumele mari de bani cerute pentru documentele falsificate (1.000 euro pentru un singur document) sau pentru un set complet de documente (între 3.000 și 4.000 de euro)”, mai face cunoscut sursa citată.
În final, au fost trimiși în judecată 13 inculpați, în stare de arest preventiv, acuzați de 48 de infracțiuni de constituire de grup infracțional organizat, trafic de influență, cumpărare de influență, fals material în înscrisuri oficiale și uz de fals. Iar aceasta era doar o parte din puzzle.
„În cea de-a doua cauză, procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, împreună cu polițiștii anticorupție ai Direcției Generale Anticorupție au probat activitatea infracțională a unei grupări infracționale alcătuită din 5 persoane trimise în judecată tot în luna aprilie 2015, pentru constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de influență în formă continuată, fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată și complicitate la fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată.
Gruparea era coordonată de un bărbat în vârstă de 48 de ani la data săvârşirii faptelor, având profesia de tăietor de lemne, cunoscut cu antecedente penale. În mod similar situației prezentată mai sus, membrii grupării infracționale se ocupau de identificarea unor persoane interesate să obțină documente falsificate, de preluarea de la acestea a fotografiilor în format electronic (pe suport CD) și a unor date necesare contrafacerii documentelor (vârsta, zona de domiciliu ce se dorea a fi menționată în document etc.), precum și de falsificarea propriu-zisă a documentelor (operațiune realizată la domiciliul unuia dintre inculpați, pe baza datelor și a pozelor puse la dispoziție de către intermediari). Totodată, gruparea asigura predarea acestor documente către beneficiarii finali, prin intermediul acelorași persoane care le-au solicitat, precum și asigurarea beneficiarului final de către persoanele intermediare ale acestui circuit că documentele contrafăcute sunt de o bună calitate, că acestea conțin date reale de stare civilă (CNP, domiciliu, nume și prenume), lăsându-le astfel impresia că au influență asupra unor funcționari competenți pentru a-i determina să îndeplinească acte contrare atribuțiilor de serviciu, respectiv de a le furniza date reale de stare civilă și materiale originale, necesare confecționării acestor documente.
De menționat este faptul că, în perioada octombrie 2014 – martie 2015, în baza aceleiași rezoluții infracționale, la diferite intervale de timp au fost săvârșite de către inculpați mai multe acte materiale de acest tip, respectiv falsificarea unor documente de tip carte de identitate și permis de conducere, la solicitarea unor persoane interesate, contra unor sume de bani cuprinse între 900 și 1.100 de euro/document.
Pentru îndeplinirea activității infracționale, membrii grupării utilizau autoturisme închiriate, înmatriculate în străinătate sau de tip taxi, cartele prepay și discuții telefonice codificate. De asemenea, se sprjineau între ei în vederea eliminării unor impedimente derivate din interdicții legale de circulația în spațiul românesc, pentru asigurarea continuității activităților infracționale, iar relaționarea în interiorul grupării avea loc strict pe paliere, neexistând o structură piramidală și neintersectându-se în activități, urmare și a faptului că, în majoritate, aceștia nu erau la primul contact cu legea penală, suferind condamnări pentru infracțiuni grave.
S-a reținut, totodată, numărul mare de fapte probate săvârşite într-un interval relativ scurt de timp, în perioada noiembrie 2014 – martie 2015, fără întrerupere, caracterul continuu, regulat al săvârşirii lor (putându-se vorbi chiar de un fenomen în falsificarea documentelor de identitate), modul planificat, precaut şi mijloacele de comitere a faptelor, fără să conştientizeze consecinţele juridice ale faptelor lor, inculpații acționând împreună pentru obținerea de documente contrafăcute. O caracteristică o reprezintă, de asemenea, numărul mare de persoane care au aderat și sprijnit acest grup infracțional organizat, cu reguli foarte stricte, precum și sumele mari de bani cerute pentru un document de identitate falsificat”, arată DGA.