La Galați, pe malul Dunării, apa potabilă devine „marfă de lux”. Operatorul Apă Canal SA a avut anul trecut un profit de 9 milioane de lei

Paradoxal, unul dintre cele mai mari prețuri ale apei potabile este plătit de gălățeni, locuitorii orașului înconjurat de apele Dunării, Siretului și Prutului. De la 1 iulie, prețul unui metru cub de apă a fost majorat de la 5 lei și 20 de bani la 5 lei și 46 de bani.

Sediul Apă Canal SA Galați

În multe alte orașe din țară, care nu dispun de aceleași resurse naturale, prețul apei potabile este cu mult mai mic. Potrivit datelor ANRSC, la Cluj 1m³ de apă costă 4,09 lei, la Sibiu este 4,17 lei, iar la Alba Iulia este 4,38 lei. La Slatina, tariful e de 4,01 lei. Și în celelalte orașe de la Dunăre sunt prețuri cu mult mai mici decât la Galați. 1m³ de apă costă 4,89 lei la Tulcea, iar la Giurgiu același m³ de apă din Dunăre este numai 4,19 lei.

De ce este apa potabilă mai scumpă la Galați decât în alte orașe de pe malul Dunării? Sunt mai multe explicații. În primul rând, operatorul Apă Canal SA Galați este cea mai profitabilă afacere din oraș, fiind de ani buni în „Top 3” al IMM-urilor, cu profituri anuale de până la 19 milioane de lei. În al doilea rând, pierderile tehnologice și pierderile din rețelele de distribuție sunt de aproximativ 52% din cantitatea pompată în sistem.

În altă ordine de idei, Apă Canal SA Galați este un fief al salariilor de lux. Salariul directorului este de 4.900 euro, iar fiecare dintre cei 7 membri ai Consiliului de Administrație încasează anual câte o indemnizație de 20.000 euro.

Citește și Șeful „Romsilva” Galați „combină” clientelismul cu afacerile pe bani publici de milioane obținute de firma soției prin „cumpărare directă”

Când prin tariful unui m³ de apă trebuie acoperite pierderile imense, de peste 50%, dar trebuie realizate și profiturile de la 9 la 19 milioane de lei, e clar că aceste „obiective” nu pot fi atinse decât prin creșterea prețului apei.

Pe malul Dunării, apa potabilă a devenit marfă de lux

De la 1 iulie, o nouă scumpire a apei potabile și canalizării

De la 1 iulie, gălățenii plătesc mai mult pentru apa potabilă și canalizare. Societatea Primăriei Galați, Apă Canal SA, a obținut de la Autoritatea Națională pentru Reglementare în Servicii Comunitare și Utilități Publice (ANRSC) avizul nr 72/25.05.2021 pentru majorarea tarifelor de la 1 iulie. Pentru „apa potabilă produsă, transportată și distribuită pentru întreaga arie a societății Apă Canal SA Galați”, tariful unui m³ a crescut de la 5,20 lei la 5,46 lei. Acesta este tariful pentru populație. Pentru „restul  utilizatorilor”, adică instituții publice, creșterea de tarif este cu un pas în urma celui plătit de populație. De la 1 iulie, „restul utilizatorilor” plătesc pentru un m³ de apă numai 5 lei și un ban, fără TVA.

Și la canalizare a fost o creștere de tarif. Pentru populație, tariful canalizare-epurare a crescut de la 3,47 la 3,85 lei/m³, iar pentru „restul utilizatorilor” creșterea a fost de la 3,18 la 3,53 lei/m³.

Există și două tarife mai mari decât la Galați. Cel mai mare tarif, de 6,47 lei/m³, este practicat de Compania de Apă Arieș din Turda, iar la Vaslui un m³ de apă costă 6,06 lei, dar nici Turda, nici Vasluiul, n-au acces la resursele de apă de care beneficiază Galațiul, care este înconjurat de Dunăre, Siret și Prut.

Explicația formală: ne obligă UE să creștem tarifele, ca să avem bani pentru cofinanțarea proiectelor!

Pe site-ul Apă Canal SA Galați, explicația acestor majorări este că „ajustarea tarifelor la apă și canalizare-epurare este fundamentată în Strategia de tarifare pentru perioada 2017-2023”. Mai aflăm și că „la fundamentarea prețurilor s-a avut în vedere asigurarea sustenabilității pe termen scurt, mediu și lung în activitatea operatorului și în rambursarea creditelor contractate”. Este vorba de două credite pe care Apă Canal SA Galați le-a angajat pentru asigurarea cofinanțării la reabilitarea și extinderea infrastructurii de apă şi apă uzată.

Cum se pune pumnul în gură unor magistrați. De ce alții nu pățesc nimic. FOTO

Pe site-ul Apă Canal SA Galați este menționată valoarea totală a proiectului, de 822 milioane de lei. Este o cifră care impresionează, dar nu valoarea totală a proiectului e importantă pentru justificarea creșterilor de tarife. Ar fi trebuit menționate valorile creditelor pentru asigurarea cofinanțării, o mică parte din valoarea proiectului.

Spre exemplu, Proiectul Regional de Dezvoltare a Infrastructurii de Apă şi Apă Uzată în judeţul Galaţi, finanțat prin POIM, are o valoare de 180 de milioane de euro dintre care 86,98% sunt bani din fonduri publice, respectiv fondul de coeziune (85%) bugetul de stat (1,3% ) și  bugete locale (2%), iar 13,02% este contribuţia financiară a Apă Canal SA Galaţi. Asta înseamnă 106 milioane lei.

De la explicație la aberație. Apă Canal Galați are profituri anuale de până la 19 milioane de lei!

În 2020, profitul Apă Canal SA Galați a fost de peste 9 milioane de lei

Este foarte corectă explicația despre asigurarea sustenabilității pentru derularea proiectelor cu finanțare europeană, dar asigurarea eficienței activității nu trebuie să afecteze calitatea serviciilor publice ale Apă Canal SA Galați, iar una din componentele calității serviciului este prețul. Însă la Galați, prețul este atât de mare încât operatorul are anual profituri de ordinul zecilor de milioane de lei. De la 9 la 19 milioane de lei.

Potrivit documentelor financiare, SC Apă Canal SA a încheiat anul 2020 cu un profit de 9.255.360 lei. La 31 decembrie 2020, societatea avea în conturile din bănci suma de 52.659.415 lei. Mai avea datorii la furnizori în valoare de 4,1 milioane de lei.

În decembrie, Apă Canal SA datora instituțiilor de credit suma de 4.054.200 lei, care trebuie plătită în termen de un an, adică în  2021, dar și alte credite, în valoare totală de 38.263.310 lei, care ar trebui să fie plătite la termene mai mari de un an.

Valoarea totală a creditelor este de 42,3 milioane lei, dar societatea avea în conturile de la bănci 52,6 milioane de lei. Scăzând valoarea totală a creditelor din disponibilul financiar, rămâne o sumă de 10.341.905 lei, pe care o putem considera bani „puși la saltea”. Deci povestea cu „fundamentarea prețurilor având în vedere asigurarea sustenabilității și rambursarea creditelor contractate” e pentru marele public, care trebuie să plătească facturile.

Nu este o noutate faptul că la Galați serviciul public de furnizare a apei potabile este o afacere extrem de profitabilă. SC Apă Canal SA Galați e nelipsită din Topul IMM-urilor. În 2017 a realizat un profit de 11,29 milioane de lei, iar în 2016 a avut un profit de 19 milioane lei, la o cifră de afaceri de 97 milioane lei și 1.008 angajați. În 2015, a avut un profit de 12,7 milioane lei.

Dacă profiturile anuale ale Apă Canal SA n-ar fi fost cu două cifre, ci cu o singură cifră, să spunem de 4 sau 5 milioane de lei, prețul apei potabile la Galați ar fi putut fi și de 3,50 sau 4 lei/m³. Era loc de o mică scădere a prețului.

Pericol „de lux”: blocuri tasate și străzi surpate din cauza apei scurse din conductele ciuruite de rugină

O afacere atât de profitabilă presupune și o calitate pe măsură a serviciilor prestate, dar la Galați nu se poate vorbi de așa ceva. În ultimii treizeci de ani s-a investit foarte puțin în înlocuirea conductelor ciuruite de rugină, montate prin anii 60-70 în noile cartiere de blocuri din oraș. Durata de serviciu a unei conducte este de 25 de ani și acest termen de garanție a fost depășit de mult. Apa scursă din conductele vechi ajunge în subsolul orașului, format dintr-un strat de loess, pământ sensibil la umezire și se ajunge, în special în cartierele de blocuri, la producerea unor tasări ale clădirilor.

În urmă cu 15 ani, blocul C20, din cartierul Țiglina 1, s-a „rupt” și toți locatarii au fost evacuați. În urmă cu doi ani, s-a tasat blocul B8, din cartierul Mazepa, din centrul Galațiului. S-au produs și mai multe surpări ale carosabilului pe strada Brăilei, pe strada Tudor Vladimirescu și pe strada Navelor, în zone centrale ale orașului. Cauza comună a fost tasarea terenului din cauza apei scurse din conducte.

Pierderi 52%. Anual, 12.000.000 m³ de apă ajung la temeliile clădirilor din oraș

Statisticile referitoare la bilanțul serviciului de furnizare a apei potabile este păstrat în mare taină. A existat, totuși, un moment al adevărului, atunci când Consiliul Municipal Galați a aprobat o analiză realizată la Apă Canal SA pentru explicarea diferențelor mari între cantitatea de apă pompată în sistem și cantitatea facturată.

Potrivit acestei analize, în decurs de un an a fost pompată în sistem cantitatea de 36.562.576 m³ de apă potabilă. Din această cantitate, numai 17.573.314 m³ era consum de apă facturat, restul, de 18.989.262 m³, adică 51,94%, fiind – potrivit autorilor analizei –  „apă care nu aduce venituri”. Din această cantitate, 9.183.389 m³ (25,12%) erau „consumuri tehnologice”, pierdute la uzinele de apă şi punctele de distribuţie. La acestea se adăugau alte pierderi, de 9.805.873 m³ (26,82%), din care 6.639.386 m³ (18,16%) erau pierderi prin conducte de distribuţie, iar 2.144.425 m³ (5,87%) pierderi de apă potabilă prin branşamente, înainte de apometru. Așadar, pierderea era 52%.

Pierderile anuale din conducte și branșamente, cele care ajung în subsolul Galațiului, erau de 12.000.000 m³. În ultimii zece ani, din 2011 și până în prezent, perioadă în care edilii nu au făcut mai nimic pentru înlocuirea conductelor uzate, s-au scurs la fundațiile clădirilor din oraș 108.000.000 m³ de apă.

Cazul tasării blocului B8, demonstrația perfectă că profiturile Apă Canal SA nu sunt destinate investițiilor

Relativ recenta tasare a blocului B8 din cartierul Mazepa a pus pe jar autoritățile. La ceas de seară, s-a pus problema evacuării locatarilor din cauză că exista pericolul prăbușirii blocului. Locatarii, majoritatea vârstnici, au refuzat să își părăsească locuințele și situația s-a agravat. S-au instalat „martori” care să indice deplasările terenului și s-au făcut măsurători, care indicau pericolul.

A fost întreruptă furnizarea apei prin magistrala care trecea prin apropierea blocului B8 și la care instalatorii Apă Canal SA mai interveniseră pentru reparații în urmă cu un an. După oprirea furnizării apei, tasarea blocului s-a atenuat. Ulterior, conducta a fost înlocuită și astfel problema a fost rezolvată. Cazul blocului B8 a demonstrat că la Galați furnizarea apei este o afacere nu asigurarea unui serviciu public, pentru că profiturile realizate prin tarifele extrem de costisitoare nu sunt utilizate la înlocuirea conductelor vechi.

Primarul Galațiului: „E nevoie de profitul celor de la Apă Canal pe următorii 50 de ani ca să înlocuim ce am avea de înlocuit”!

În cazul blocului B8, care a demonstrat că Apă Canal SA are profituri uriașe, dar nu are și un program de înlocuire a conductelor ruginite, s-a ajuns și la o dezbatere a situației. Bineînțeles că primarul Galațiului, Ionuț Pucheanu, a luat apărarea societății:

Citește și După ce a închis termoficarea și a subvenționat centralele pe gaze, mărind emisiile CO2, primarul Galațiului a semnat „Declarația de la Paris”

„Atât Primăria, cât și cei de la Apă Canal, din câte am eu cunoștințe, punctual, se preocupă de înlocuirea țevilor vechi. Într-adevăr, nu putem purcede la o etapă din aceasta, care, sunt de acord cu dumneavoastră că ar trebui făcută sau e imperios necesară, și anume înlocuirea țevilor din subsolul municipului Galați… E e sumă colosală de bani de care am avea nevoie pentru a face lucrul acesta. E nevoie de profitul celor de la Apă Canal pe următorii 50 de ani ca să înlocuim ce am avea de înlocuit”, a declarat Pucheanu.

În ultimii șase ani, Apă Canal SA a avut profituri în valoare totală de 72.223.086 lei, la fel de „colosale” ca suma ce trebuie investită în înlocuirea conductelor. Putea fi măcar demarat un program de înlocuire a conductelor, începând cu cele mai vechi cartiere de blocuri, construite la Galați în anii 60. Dar edilii Galațiului n-au timp de asta, sunt ocupați cu număratul banilor.

Directorul Apă Canal Galați are un salariu lunar de 4.900 de euro, iar membrii CA încasează anual câte 20.000 de euro

Salariul anual al directorului general este de aproape 300.000 de lei, adică 60.000 de euro. Salariul lunar este de 4.900 euro

Vom încheia reamintind un subiect relatat de „Ziarul de Investigații” în urmă cu câteva luni: profiturile anuale ale Apă Canal SA Galați sunt reflectate și de grila salarială. Potrivit declarației de avere nr 17.193/11.06.2021, directorul general, Gelu Stan, a încasat un salariu anual de 295.920 lei, adică de peste 59.000 de euro. Salariul lunar al directorului Apă Canal SA Galați este de vreo 4.900 euro, la nivelul salariilor directorilor marilor companii de stat din domeniul Energiei.

Dar la Apă Canal SA Galați întâlnim o situație unică în țară și când vorbim de indemnizațiile membrilor Consiliului de Administrație (CA). Potrivit declarațiilor de avere, toți membrii CA-ului de la Apă Canal Galați încasează anual câte 97.349 lei, adică peste 20.000 de euro!

Indemnizația încasată anual de un membru CA este de 97.349 lei, adică 20.000 de euro

În domeniul serviciilor de apă-canal, majoritatea societăților își plătesc administratorii ne-executivi, adică pe membrii CA, cu indemnizații lunare între 2.000 și 2.500 lei. La Apă Canal SA Sibiu președintele CA încasează o indemnizație lunară de 2.200 lei, iar un membru CA are o indemnizație de 2.100 lei. La Apă Canal 2000 SA Pitești, un membru CA încasează indemnizații de 2.000 lei, iar la Aparegio Gorj SA membrii CA au indemnizații lunare de 2.100 lei.

La Galați, indemnizațiile lunare ale membrilor CA sunt de 8.100 lei, adică de 4 ori mai mari. Pe măsura profiturilor realizate prin facturile plătite de gălățeni.

VIATicu CIOBOTARU
SURSĂZiarul de Investigații
Articolul precedentMarcel Ciolacu cere demisia premierului Cîțu
Articolul următorLiviu Pleșoianu, despre scandalul în care este implicat Florin Cîțu: „NU frângeți aripile unui copil!”