În timp ce terapia cu plasma colectată de la pacienții vindecați de COVID-19 a obținut rezultate încurajatoare, publicate în revistele de specialitate din întreaga lume, România este din nou pe ultimele locuri în topurile negative. Deși are la dispoziție gratuit aparatură performantă de colectat plasmă, donată de un om de afaceri din domeniul sănătății, statul român refuză să se folosească de această șansă. De ce? Bani, interese, baroni ai sângelui care au sechestrat sistemul de sănătate de 30 de ani. Despre toate acestea veți afla într-un interviu realizat cu Florin Hozoc, CEO al Besmax Pharma Distribution.
Rezultate încurajatoare
Ziarul de Investigații: Care sunt beneficiile și rezultatele acestei terapii cu plasmă convalescentă?
Florin Hozoc: Cel mai important lucru, care pare să se fi lămurit într-o foarte mare măsură este faptul că terapia cu plasmă convalescentă este cea mai sigură dintre toate terapiile experimentale folosite la tratarea COVID-19.
Terapia cu plasmă convalescentă are cea mai redusă incidență a reacțiilor adverse, respectiv doar 0,3% dintre pacienți au avut reacții adverse severe. Avem deja un studiu de siguranță realizat pe un număr de 20.000 de pacienți, astfel că lucrurile sunt foarte clare.
Ziarul de Investigații: Există și alte studii care să arate eficiența acestei terapii?
Florin Hozoc: În privința eficienței, sunt foarte multe studii realizate pe un număr redus de pacienți, începând de la 10 pacienți pe studiu, până la 1000 pacienți pe studiu, care arată că terapia cu plasmă reduce semnificativ mortalitatea la pacienții cu forme severe.
Aceste studii arată că administrarea de plasmă convalescentă chiar înainte de intubare poate reduce mortalitatea de 2-3 ori.
Însă, în medicină există standarde foarte stricte privind realizarea unor studii clinice valide: acestea trebuie să fie randomizate și aplicate pe un număr mare de persoane. De exemplu, ar trebui să avem minim 2000 de pacienți, astfel încât unui număr de 1000 să li se administreze plasmă iar celorlalți 1000 placebo. Atât cei care primesc plasmă cât și ceilalți trebuie aleși la întâmplare și fără ca ei să știe dacă li s-a administrat placebo sau plasmă.
Având în vedere situația critică a pacienților COVID-19, este o problemă serioasă de etică, în condițiile în care dintre cei 2000, jumătate nu vor primi plasmă, fiind astfel supuși unui risc mai mare de deces.
În concluzie, studiile randomizate se vor realiza ceva mai greu, tocmai din cauza acestor probleme etice. Pentru că trebuie să obții acceptul pacientului să-și joace viața la loterie, în condițiile în care poate avea acces la plasmă convalescentă și fără a participa la o astfel de loterie.
Până vom avea studiile clinice randomizate, va trebui să ne multumim cu rezultatele foarte incurajatoare arătate de studiile observaționale nerandomizate, care ne arată destul de clar că administrarea de plasmă reduce semnificativ mortalitatea, mai ales dacă se face din timp.
Ministerul Sănătății nu s-a arătat încântat
Ziarul de Investigații: Când v-a venit ideea de a dona echipamente de plasmafereză Ministerului Sănătății?
Florin Hozoc: În data de 15 martie 2020 au avut loc primele discuții purtate de mine cu reprezentanții MS, privind necesitatea colectării de plasmă convalescetă. În 24 martie 2020 am adresat către Ministerul Sănătății oferta de a dona trei echipamente de plasmafereză și 3000 de kituri de recoltare de plasmă, pentru a putea asigura colectarea de plasmă convalescentă, în vederea administrării fie la pacienții critici, fie pentru imunizarea pasivă a persoanelor din grupele de risc.
În data de 30 martie 2020, Besmax Pharma Distribution SRL (BPHD) și Ministerul Sănătății semnează Protocolul de donație privind cele trei echipamente și 3.000 de kituri de recoltare de plasmă, în vederea asigurării tratamentelor cu plasmă convalescentă pacienților critici, precum și pentru imuninizarea pasivă a persoanelor vulnerabile.
Ziarul de Investigații: Ce a urmat?
Florin Hozoc: În data de 3 aprilie 2020, ca urmare a numărului mare de solicitări din țară, mai ales din partea unor consilii județene, BPHD a suplimentat oferta de sponsorizare la 50 de echipamente de plasmafereză și 9000 kituri de recoltare (pentru 27.000 de doze de plasmă, care puteau acoperi tratamentul a peste 13.000 de pacienți critici). MS nu a răspuns formal NICIODATĂ la această ofertă, deși a fost adresată conducerii MS (ministru, 3 secretari de stat, secretar general).
În data de 14 aprilie 2020, Uniunea Europeană anunță alocarea a peste 3 miliarde de euro pentru finanțarea nerambursabilă a activităților de cercetare-dezvoltare a terapiilor pentru prevenirea și combaterea COVID-19.
10 zile mai târziu, BPHD transmite MS o propunere de parteneriat, alături de Institutul Național de Hematologie Transfuzională (INHT) și Societatea Română de Anestezie și Terapie Intensivă (SRATI), cu scopul de a dezvolta împreună un proiect de cercetare-dezvoltare, finanțat cu fonduri nerambursabile de la UE, prin care să se extindă capacitatea de colectare, testare, procesare și depozitare a plasmei convalescente, respectiv realizarea unor studii clinice naționale, care să stabilească eficiența terapiei cu plasmă convalescentă. BPHD își asuma obligația să asigure TOATE echipamentele necesare, în valoare de peste 3,5 milioane euro, urmând ca UE să finanțeze restul cheltuielilor, până la 15 milioane euro.
Ziarul de Investigații: Cum a răspuns MS și la această propunere?
Florin Hozoc: MS nu a răspuns NICIODATĂ la această propunere și nici nu a depus nici un alt proiect, până la termenul de 10 iulie 2020, până la care se puteau depune solicitări de finanțări nerambursabile, pentru a atrage o parte din cele 400 milioane euro, puse la dispoziție de UE pentru dezvoltarea capacității de colectare, testare, procesare, depozitare a plasmei convalescente.
Suntem iar ultimii din Europa
Ziarul de Investigații: Câte echipamente ați instalat până la urmă?
Florin Hozoc: BPHD instalează în total 18 echipamente din cele 50 oferite gratuit Ministerului Sănătății. Doar două din cele trei echipamente oferite MS sunt instalate, restul fiind instalate la solicitarea autorităților locale din 16 județe. Centrul Regional de Transfuzie Timișoara refuză să primească donația (echipament și 1000 de kituri de recoltare plasmă), astfel că MS decide, la propunerea noastră și a INHT să mute echipamentul respectiv la Arad.
Ziarul de Investigații: Câți români vindecați de coronavirus au donat plasmă până acum?
Florin Hozoc: Până în prezent, doar aproximativ 200 de români au donat plasmă convalescentă, respectiv 0,8% din totalul celor vindecați de COVID-19. În România, până în prezent, au fost colectate doar aproximativ 600 doze de plasmă, fiind administrate pacienților critici aproximativ 400 dintre aceste.
La nivelul Uniunii Europene, peste 8% dintre cei vindecați au donat cel puțin o dată plasmă convalescentă.
Cel mai bun exemplu este Marea Britanie, unde peste 100.000 de britanici și-au anunțat intenția de a dona plasmă, respectiv peste 30% din totalul persoanelor confirmate infectate.
Dar avem exemple bune și lângă noi: Republica Moldova, deși cu o populație de 5 ori mai mică decât România, a colectat deja de 3 ori mai multe doze de plasmă convalescentă decât noi.
Ziarul de Investigații: Cum ar fi fost dacă ne încadram și noi în media europeană de 8%?
Florin Hozoc: Dacă am fi ajuns și noi la un grad de colectare de 8% din cei vindecați am fi avut deja 2000 de donatori de plasmă, respectiv 6000 de doze, care ar fi acoperit tratamentul pentru 3000 de pacienți critici. Reamintesc faptul că în România au murit aproximativ 2200 persoane din cauza infecției cu noul coronavirus, fără să fi avut acces la tratament cu plasmă convalescentă.
De asemenea, dacă fiecare echipament oferit gratuit statului român ar fi realizat minim 2 donări în fiecare zi, am fi putut colecta între 600 și 1800 doze săptămânal (18 echipamente sunt deja instalate, dar ar fi putut fi toate cele 50 echipamente oferite gratuit statului). Asta înseamnă că am fi colectat săptămânal tratamentul necesar pentru minim 300 pacienți critici, sau chiar 900.
Privatul dă gratuit, statul cumpără la preț triplu de la firmele de casă
Ziarul de Investigații: De ce nu vor echipamentele și consumabilele oferite gratuit de compania dvs.?
Florin Hozoc: Răspunsul l-am aflat și eu cu mare surprindere, atunci când am încercat să aflu de ce au refuzat donația cei de la Timișoara.
Și am primit copii după actele de negociere directă dintre conducerea centrului de transfuzie Timișoara cu o firmă abonată de peste 30 ani la toate contractele pentru consumabile din sistemul de transfuzie.
Astfel, în timp ce refuza o donație în valoare totală de peste 50.000 euro, care ar fi asigurat colectarea a peste 3000 de doze de plasmă convalescentă, respectiv tratamentul pentru 1500 de pacienți din terapie intensivă, șefa centrului de la Timișoara negocia cu firma ei preferată să cumpere kituri de recoltare de plasmă de 3 ori mai scumpe decât cele oferite de noi GRATUIT. Mai exact, 1000 de kituri de la firma de casă a baronilor sângelui costă cu 50% mai mult decât am plătit noi pentru un echipament nou plus 1000 de kituri de recoltare.
Tot cu acea ocazie, am descoperit că baronii sângelui tocmai ce finalizaseră caietul de sarcini pentru o licitație națională, prin care să achiziționeze mii de kituri de plasmafereză, respectiv echipamente. Doar că acest caiet de sarcini era făcut atât e restrictiv, încât nu putea participa decât aceeași firmă cu care negociase direct centrul de transfuzie de la Timișoara.
Ziarul de Investigații: Ați făcut vreo sesizare pentru a reclama aceste nereguli?
Florin Hozoc: Am sesizat MS și INHT și procedura a fost reluată; de data asta au refăcut caietul de sarcini și acum este și mai restrictiv, încât nu mai poate participa decât cealaltă firmă abonată la contracte cu sistemul de transfuzii, dar care oferă kituri de plasmafereză de 15 ori mai scumpe decât restul. Așa se fac de peste 30 ani licitațiile în sistemul de transfuzie. Indiferent că vorbim de licitații pentru echipamente de testare, pentru pungile de sânge sau pentru sistemul informatic; toate sunt câștigate de băieții deștepți din transfuzie, care-i sponsorizează cu mii euro pe baronii sângelui, care conduc transfuzia românească de peste 10 ani.
Ziarul de Investigații: Cine se opune acestui proiect național de colectare de plasmă?
Florin Hozoc: Așa cum am spus mai devreme, în primul rând se opun baronii sângelui, care s-au obișnuit să organizeze toate achizițiile în beneficiul firmelor preferate, care-i răsplătesc cu sponsorizări generoase.
Apoi sunt chiar firmele respective, care de peste 30 ani sunt abonate la contractele cu centrele de transfuzie. Cea mai mare supărare a lor a fost că în toate contractele de sponsorizare pentru cele 18 echipamente de plasmafereză și consumabilele aferente, am trecut și valoarea acestora, respectiv prețul plătit de noi.
Astfel s-a stabilit un preț de referință real, care este de câteva ori mai mic decât cel practicat de aceste firme, care căpușează sistemul de transfuzie. Sunt centre de transfuzie care au cumparat echipamente la prețuri chiar și de 5 ori mai mari decât prețul pieței.
Nu în ultimul rând, în Ministerul Sănătății sunt funcționari care de peste 15 ani sunt pe statul e plată al acestor firme, care căpușează sistemul de transfuzie. Caietele de sarcini sunt aprobate de Ministerul Sănătății, iar din comisiile de licitație fac parte și funcționarii din MS.
Cine hotărăște ce se întâmplă cu sângele românilor
Ziarul de Investigații: Ne puteți da și niște nume?
Florin Hozoc: Chiar în ultimul raport de audit al sistemului de transfuzie, realizat de specialiștii Comisiei Europene, este acuzată Amalia Șerban, mare directoare în MS, că „a sechestrat” sistemul de transfuzie. Iată că tot Amalia Șerban este principalul oponent al proiectului; tot ea este cea care avizează toate licitațiile din sistemul de transfuzie; tot ea este cea care a avizat metodologia de colectare, testare, procesare și depozitare a plasmei convalescente.
Și alături de Amalia Șerban o mai găsim pe Monica Ichim, un alt funcționar prezent în comisiile de licitații pentru sistemul de transfuzie, sau ca avizator al caietelor de sarcini. Iar în jurul celor două mai sunt mulți alți funcționari reuniți în slujba acelorași băieți deștepți.
Ce nu am reușit niciodată să înțeleg este cum de fiecare ministru sfârșește mereu sub fustele largi ale acestor doamne, ascultând ca niște copii cuminți toate poveștile lor, deși de peste 15 ani rezultatele lor sunt aceleași: România este singura țară UE care nu respectă legislația privind securitatea și calitatea transfuzională.
Povești de groază cu ”baroni ai sângelui”
Ziarul de Investigații: Cine sunt acești baroni ai sângelui?
Florin Hozoc: Este vorba efectiv despre o mână de oameni, care se rotesc de 10 ani în diversele funcții de conducere din sistemul de transfuzie:
Andy Rosin – ajuns la conducerea sistemului de transfuzie printr-o înțelegere făcută de Verestoy Attila și Viorel Hrebenciuc. Sora lui Andy Rosin este Anne Jugănaru, care a fost ani de zile una dintre cele mai influente femei din PSD. Andy Rosin a „domnit” între anii 2009 – 2015, cu o scurtă întrerupere de 2 ani, când a fost înlocuit la conducerea INHT de Luminița Rusen. Am folosit termenul „a domnit” pentru că efectiv a tratat sistemul de transfuzie ca pe propria lui moșie; ba chiar și-a organizat un apartament luxos la ultimul etaj al clădirii Institutului Național de Hematologie Transfuzională. Și-a dezvoltat în acei ani rețeaua lui de directoare fidele ale centrelor de transfuzie. Au fost anii de glorie ai șpăgii instituționalizate în sistemul e transfuzie: a înființat Societatea Română de Medicină Transfuzională, care era sponsorizată de firmele care beneficiau de licitații aranjate, iar apoi, asociația sponsoriza directoarele de centre pentru a participa la diverse congrese exotice. Un amestec de dictator și macho trecut, a reușit să dețină mulți ani toate funcțiile din sistemul de transfuzie: director INHT, președintele Comisiei de Transfuzie din MS, Presedintele Societății Române de Medicină Transfuzională.
Megaloman și narcisist, nu și-a ascuns deloc prietenia cu cei mai influenți dintre băieții deștepți ai transfuziei: Jean Gerota (fondatorul Hemarom SRL) și Mike Selbi (fondatorul Medicarom SRL), mai ales că s-a lăudat mereu că relația cu cei doi îi asigură și protecție din partea serviciilor secrete.
Alina Mirela Dobrotă – fostă șefă a INHT și în prezent Președinta Comisiei de Transfuzie din MS, a fost lăsată ca înlocuitoare a sa de către Andy Rosin. Este susținută de PSD Constanța (alături de Georgeta Bumbac – director economic si ulterior secretar general în MS și Constantin Dina – șeful corpului de control al MS). Este un executant perfect al ordinelor care vin de la susținătorii ei politici sau de la băieții deștepți din transfuzie.
Corina Posea, Lăcramioara Scripcaru, Rodica Lighezan, Georgeta Hanganu sunt cele mai active dintre „amazoanele” lui Andy Rosin, cele care nu lipseau din comisiile de licitație sau din comisiile tehnnice de fundamentare „tehnico-medicală” a fiecărei licitații, astfel încât caietele de sarcini să fie croite pentru a elimina din start orice concurență nedorită. Și nu sunt singurele, dar sunt cele mai fidele.
Ziarul de Investigații: De ce și pe cine altcineva credeți că mai deranjați?
Florin Hozoc: Probabil că i-am deranjat și pe politicienii care conduc Ministerul Sănătății. Am un mare defect. Fiindcă toată viața mea am fost un perfecționist, sunt destul de nerabător și de agresiv cu leneșii și cu șmecherii. Mai bine să fii prost, că te vei bucura de compasiunea mea.
Și tocmai de aceea, cred că am deranjat mulți politicieni cu nerăbdarea și agresivitatea mea. Dar când e vorba de viețile unor oameni, care nu au prea mult timp în lupta cu noul coronavirusul, mi s-a părut că nu pot să aștept tăcut luni întregi pentru ca niște funcționari să-și facă treaba.
La fel, nu puteam să tac și să mă fac că nu văd cum sunt refuzate echipamentele și consumabile gratuite, tocmai pentru a lăsa loc pentru achiziții făcute cu dedicație, la prețuri mult supraevaluate.
Iar politicienii au un defect: în loc să corecteze deficiențele pe care le semnalezi, poate cu nerăbdare și agresivitate, sunt mai degrabă deranjați că le „strici” imaginea și te consideră imediat un dușman.
Evident că funcționarii aflați pe statul de plată al băieților deștepți au grijă să alimenteze și ei acestă supărare a politicienilor. Cel puțin asta se întâmplă de peste 3 luni: Amalia Șerban, Monica Ichim, Constantin Dina, alături de alți funcționari din MS au grijă să-i „traducă” ministrului toate mesajele și interviurile mele ca fiind „dușmănoase” la adresa lui personal.
Am spus de fiecare dată: ministrul Nelu Tătaru mi s-a părut de maxim bun simț; a acționat cu bună credință și a urgentat la maxim aprobarea metodologiei de colectare și testare a plasmei. Dar nu poate el să facă treaba în locul funcționarilor.
Singura greșeală pe care o face este că-i ascultă pe aceeași baroni ai sângelui care sunt de fapt vinovați pentru starea dezastruoasa a sistemului de transfuzie. Dar asta i se întâmplă fiecărui ministru: în maxim 3 luni de la instalarea în funcție, orice ministru este total reformatat de către funcționari și apoi sistemul se folosește de el, ca să-și facă jocurile.
