Serviciul 112 acoperă toate serviciile de urgență: pompieri, poliție și ambulanță.
Implementat în România în 2005, în urma unei investiții de 40 de milioane de euro, acesta a avut ca furnizor principal compania suedeză Ericsson.
112 este numărul la care speri să nu fii nevoit să suni. Dar care, la nevoie, îți poate salva viața. A ta, a celor dragi, a oricui.
Raluca, cea care a preluat primul apel, spune despre acesta că: ”Era real, era live, era atunci, era primul al meu și cineva avea nevoie de mine!”
Ulterior, ea a contribuit la formarea următoarelor generații de agenți. Deși pensionată, în pandemie s-a întors la serviciu, pentru a ajuta cu numărul mare de apeluri.
Tot ea afirmă că nu, nu e ușor să fii operator 112. În mare parte pentru că drama reală cu care te confrunți în apel te afectează. Te rpinde din urmă. Dar, la fel de bine, satisfacția de a ști că ai ajutat, activ, pe cineva, merită tot efortul.
Numărul apelurilor non-urgente la 112 a scăzut, în 2021
Apelurile non-urgente sunt apelurile efectuate din eroare, solicitările de informații, farsele, dar și apelurile injurioase. Pentru că da, chiar dacă reprezintă un procent mic, există încă oameni care sună la 112 să-și verse frustrarea.
Ce nu vor să înțeleagă cei care fac farse sau sună să-njure operatorul e că apelul lor ocupă linia pentru urgențele reale. Timpul pe care un operator și-l petrece cu un glumeț poate costa, pe altcineva, viața.
Dar, poate, există o șansă și pentru educație. Poate lumea s-a maturizat, a înțeles importanța numărului sau, pur și simplu, a priceput că, dacă apelează degeaba 112, există și consecințe. În speță, amendă.
Potrivit STS, ”Dacă în anii 2004-2005, non-urgentele reprezentau peste 90% din totalul apelurilor, numărul acestora a scăzut anul trecut până la 40,73%. Astfel, datele ne demonstrează că, de la an la an, cetățenii sună tot mai responsabil la 112 și că, de cele mai multe ori, cer ajutorul agențiilor de intervenție atunci când au urgențe reale.”
Inutil de precizat că nu-nțeleg ce se petrece în mintea cuiva care sună degeaba la 112. Pentru caterincă. Pentru injurii. Se știe că apelul poate fi localizat. Se știe că, în majoritatea cazurilor, apelantul este identificat. De ce ai face așa ceva? Ai chef de amendă și nu știi cum să dai de ea?
Câteva statistici, tot din 2021
După cum informează STS, cifrele pentru 2021 sunt următoarele:
Cele mai multe apeluri au fost transferate către Ambulanţă – 51,23%, Poliţie – 22,60%, ISU-SMURD – 19,03%, Jandarmerie – 4,44%.
Judeţele cu cel mai ridicat procent de apeluri urgente, raportat la numărul total au fost Cluj – 70,62%; Timiş – 69,94%; Bucureşti-Ilfov – 68,20%.
Judeţele cu cel mai ridicat procent de apeluri non-urgente, raportat la numărul total au fost Gorj – 62,41%; Mureş – 58,64%; Covasna – 56,42%.
Cele mai multe apeluri s-au înregistrat pe 18 octombrie 2021 – 57.797. Dintre ele, 11.272 au fost apeluri în legătură cu COVID-19.
În total, în 2021, au fost 929.915 de apeluri pe subiectul coronavirus.
Cele mai multe apeluri COVID s-au înregistrat în octombrie – peste 247 de mii, însemnând o medie de 8.000 de apeluri COVID/zi.
Revenind: 11 februarie este Ziua Europeană a Numărului de Urgenţă 112.
Ziua în care, mai mult decât oricând, ar trebui să-i conștientizăm importanța. Să realizăm că operatorii își dedică timpul și nervii pentru a-i ajuta pe ceilalți. Și să ne gândim de două ori înainte de a apela degeaba un număr care poate salva vieți.
