Avocatul Poporului, Renate Weber, ia apărarea angajaților din sectorul bugetar.
Astfel, ea consideră că nu sunt prea mulți bugetari. Ba, mai mult, că aceștia sunt supuși, pe nedrept, oprobiului public. Uneori chiar din partea mediului politic. Și că nu e corect să spunem că ar fi prea mulți. Ba chiar ar mai trebui angajați. Și, în plus, reorganizați.
”Tot aud şi din partea unor oameni din zona politică, dar şi din partea unor colegi de-ai dumneavoastră, că în România sunt prea mulţi bugetari, că trebuie să facem ceva, că trebuie să dăm bugetarii afară. Eu o să vă spun că noi am ajuns la concluzia că nu sunt prea mulţi bugetari, dar sunt extrem de inadecvat puşi în anumite poziţii”, spune Avocatul Poporului.
Noi, cei care ne întâlnim aproape zilnic cu aceștia, am fi tentați să spunem că da, sunt chiar extrem de inadecvat distribuiți.
Am văzut, în multiple rânduri, bugetari care ocupau trei scaune, pentru o slujbă pe care o putea face, fără probleme, o singură persoană. Mai exact, dădeai hârtia cu ce aveai de plătit primei persoane. Aceasta o scana și o trecea la cea de a doua, care scotea foaia de plată și-o dădea celei de a treia, care se ocupa cu încasatul banilor.
În orice corporație, acest tip de muncă ar fi inacceptabil. Dar la Stat nu se angajează musai, pe necesitate de personal, ci pe necesitatea cunoștințelor de a avea un loc călduț de muncă. Asta așa, că tot vorbeam ieri despre lupta anticorupție.
Dar ce înseamnă ”nu prea mulți bugetari” pentru Avocatul Poporului?
La sfârșitul anului 2020, în România, erau 1.249.000 de bugetari. Aceștia reprezintă 22% din numărul total de salariați în România.
Pe de altă parte, sunt de acord cu Avocatul Poporului. Acesta spune că: ”Sunt aceste unităţi administrativ teritoriale unde am trei care se ocupă de măsurarea terenului, doi care fac… şi niciun asistent social eventual. Sau pun tot pe secretara primăriei sau pe bibliotecară să facă şi activitate de asistent social.”
Este exact situația pe care o descriam mai sus.
Doar că opinia Renatei Weber are o mică hibă: nu poți trasnforma personalul din Administrație Publică, de exemplu, în personal din Educație. Sau din Armată. Nu în așa fel încât să echilibrezi balanța. Nu așa se face reforma.
Astfel, ajungi la aceeași concluzie: da, trebuie realizată o reformă în administrație. Dar această reformă, oricum ai încerca, nu poate fi realizată fără ”să dăm bugetarii afară”.
”Din numărul total de bugetari de la finele anului trecut, 801.813 erau angajaţi în administraţia publică centrală, din care 595.722 în instituţii finanţate integral din bugetul de stat. Jumătate dintre aceştia, respectiv 289.377 persoane lucrează în învăţământ, în Ministerul Educaţiei şi Cercetării, iar 126.481 în Ministerul de Interne.
Ministerul Apărării are 73.805 de angajaţi pe statele de plată, Ministerul de Finanţe 24.677, iar Ministerul Sănătăţii 18.216 de angajaţi.
Pe lângă salariaţii din administraţia centrală, alte 447.811 persoane lucrează în administraţia locală, din care 274.945 în autorităţi executive locale”, scrie zf.ro.
Cu alte cuvinte, mult prea multe posturi în Administrație, mai ales comparativ cu restul domeniilor.
Până când nu se va ajunge la o reformă reală, nu doar din cuvinte sau pe hârtie, vor continua să existe posturi care nu se justifică. O reorganizare clară, cu posturi câștigate prin examen și bazate pe exepriență ar fi soluția. Până atunci, vom continua să plătim, lună de lună, salariile unora care nu le merită. Dar mă-ndoiesc că, în situația actuală, își va asuma cineva această reformă. E prea riscant politic.
