Miercuri, 10 noiembrie, judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție ( ÎCCJ) au decis să întoarcă dosarul Revoluției din decembrie 1989 la Parchetul Militar. Mai exact, ancheta va trebui refăcută, după ce au fost anulate mai multe acte.
În dosarul Revoluției sunt inculpați Ion Iliescu, fostul președinte al României, Iosif Rusu, fostul șef al Aviației Militare și Gelu Voican Voiculescu.
Conform Agerpres, un judecător de la Instanța supremă a decis ca dosarul să fie restituit procurorilor, după ce a constatat nereguli în rechizitoriu. Procurorii militari au atacat decizia, iar contestaţiile au fost respinse de un alt complet de judecată.
Ion Iliescu şi Gelu Voican Voiculescu sunt acuzaţi de săvârşirea unor infracţiuni contra umanităţii
Dosarul Revoluției se referă la evenimentele de după 22 decembrie 1989, unde peste 800 de oameni și-au pierdut viața, iar aproape 2.200 au fost răniți.
În octombrie 2020, Curtea Supremă a decis excluderea mai mulor probe depuse de Parchetul Militar la dosar. Judecătorul de cameră preliminară al Instanței Supreme a precizat că rechizitoriul este neregulat. Judecătorul a susținut în perioada respectivă că numeroase probe atașate dosarului au fost excluse categoric.
Înaintea izbucnirii pandemiei de coronavirus, avocatul fostului președinte al României Ion Iliescu susținea că pe lângă dosarul Revoluției, și dosarul Mineriadei ar trebui să se întoarcă la Parchetul Militar. „Dosarul Revoluției este prost făcut și ar trebui să se întoarcă la Parchetul Militar, la fel ca dosarul Mineriadei din ’90″, a susținut avocatul fostului președinte.
Dosarul Revoluției este unul foarte complicat din cauza numărului foarte mare de părți, aproape 5.000. Toate trebuie nominalizate la fiecare termen, chiar și prin intermediul avocaților care îi reprezintă. Mai mult, Ion Iliescu nu s-a prezentat la niciun termen al procesului, el fiind acuzat în acest dosar de săvârşirea infracţiunilor contra umanităţii.
Conform procurorilor militari, gruparea condusă de Ion Iliescu a preluat puterea politică și militară în decembrie 1989, iar MapN și Gărzile Patriotice s-au pus la dispoziția Consiliului Frontului Salvării Naționale cu data de 22 decembrie 1989. Potrivit anchetei, din 22 decembrie s-au lansat mai multe diversiuni și dezinformări în spațiul public, coordonate de mai mulți reprezentanți ai Consiliului Militar Superior.
Instaurarea unei „psihoze generalizate a terorismului”, a provocat un număr de 862 de decese, 2.150 de răniri și lipsirea gravă de libertate a sute de persoane.
Legea privind desființarea Institutului Revoluției Române din Decembrie 1989, condus până în urmă cu câteva luni de Iliescu, a trecut de Senat
