În pofida lungii perioade în care dosarul a fost plimbat de la un parchet la altul și a faptului că a fost miza cazului „Mită la MAI”, în care chestorului Fătuloiu i se făceau cadou două limuzine de lux, cazul Elnav SA nu-i deloc complicat. Un om de afaceri din Galați a cumpărat 98% din acțiunile Elnav, la un preț de 36 de ori mai mic decât prețul real, cu complicitatea președintelui SIF Moldova și a funcționarilor de la Comisia Națională a Valorilor Mobiliare (CNVM), în prezent Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF).
Pentru a dovedi infracțiunile de corupție, procurorii care au anchetat acest caz, printre care s-a aflat și fosta șefă a DIICOT, Alina Bica, nu ar fi trebuit decât să verifice documentele de la ASF/CNVM, un dosar de la Tribunalul Galați, în care se judeca lichidarea judiciară a Elnav SA, precum și detaliile tranzacțiilor. O astfel de anchetă putea dura două, trei luni, dar au trecut ani de tergiversări. La un moment dat, DNA Galați a constatat că funcționarii de la ASF/CNVM au comis infracțiuni de corupție pentru a acoperi ilegalitatea tranzacțiilor, dar după o lună tot DNA Galați stabilea că infracțiunile de corupție s-au prescris.
DGA a sesizat Parchetul General în legătură cu „activitatea profesională a unor magistrați” în Dosarul „Elnav”
În iulie 2022, după cincisprezece ani de tergiversări la DIICOT și DNA, dosarul tranzacționării acțiunilor Elnav SA a fost transmis la Secția de Urmărire Penală a Parchetului General, care a fost sesizat de Direcția Generală Anticorupție (DGA) în legătură cu „activitatea profesională a unor magistrați”. Polițiștii anticorupție au analizat zeci de pagini de documente care însoțeau plângerea adresată de Gheorghe Mardare, deținătorul unui pachet din acțiunile tranzacționate ilegal. Sunt documente relevante pentru modul în care au fost derulate anchetele penale, de la la rezoluții ale DIICOT și DNA la sentințe ale Tribunalului și Curții de Apel Galați și Înaltei Curți de Casație și Justiție.
„Urmare a analizării aspectelor semnalate cu privire la nemulțumirile în legătură cu activitatea profesională a unor magistrați, vă facem cunoscut faptul că sesizarea a fost înaintată spre competentă soluționare Secției de Urmărire Penală și Criminalistică din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție”, se spune în adresa nr 3.219.381/SJABR/22.07.2022, semnată de șeful DGA Brăila, comisarul Daniel Burlibașa.
Competența DGA Brăila în acest caz este dată de unele detalii care țin de evoluțiile recente din epopeea „Elnav”, în privința valorificării unor active ale societății, care între timp a ajuns în faliment.
SIF Moldova, controlat de Chelu, a vândut acțiunile Elnav la un preț de 36 de ori mai mic decât valoarea reală
Pentru o mai bună înțelegere a cazului e necesară o succintă prezentare a celor întâmplate.
În februarie 2006, SIF Moldova deţinea 58% din acţiunile Elnav, alte 40% erau deţinute de patronul SC Nicorex SRL Galaţi, Ion Panaghia în asociere cu patronul Total Service SRL Galați, Gheorghe Mardare, restul de 1,9% din acțiuni fiind deţinute de „cuponari”. Președinte al SIF Moldova era controversatul om de afaceri gălățean Cătălin Chelu, care după ce a fost condamnat la 6 ani de închisoare în dosarul „Mită la MAI” a fugit peste graniță și a decedat în Iordania. Pe 28.02.2006, SIF Moldova, condus de Chelu, a vândut pachetul de 58% din acțiunile Elnav firmei Metal Grup Industrie SRL Galaţi, a omului de afaceri gălățean Cornel Mangalea. Tranzacţia s-a făcut prin intermediul Societăţii de Investiţii Financiare a lui Chelu, EldaInvest Galaţi.
Preţul convenit a fost de 0,65 lei/acţiune. În total, Mangalea a plătit SIF Moldova 515.691 lei, adică 143.000 euro. Preţul acţiunilor a fost subevaluat, pentru că în 2005 Elnav SA fusese evaluată de Romcontrol SA Bucureşti la 11,4 milioane euro. Era o uzină dotată în 1979 cu echipamente importate din Japonia, fiind unica societate de profil din Europa de Est. Producea elice și pentru petrolierele de 150.000 tone, ca „Independența”, propulsate de două elice cu diametrul de 10,5 metri și greutatea de 40 de tone. În baza evaluării Romcontrol, pachetul de 58% al SIF Moldova valora 6,61 milioane euro, nu 143.000 de euro.
Subevaluarea a fost dovedită chiar de cumpărător. Pe 24.08.2006, Mangalea a majorat capitalul Elnav cu 400.000 de acţiuni, iar atunci valoarea unei acţiuni a fost de 2,5 lei, cu 400% mai mare decât preţul tranzacţiei!
Ulterior, pe 20.06.2006, Mangalea a căzut la înţelegere cu Ion Panaghia, unul dintre cei doi asociaţi, cumpărând şi pachetul de 40%. Această tranzacţie, a fost efectuată tot prin firma lui Cătălin Chelu. Astfel, Metal Grup Industrie a ajuns să dețină 98,11% din acţiunile Elnav.
Panaghia a vândut pachetul de 40% fără ştirea celuilalt asociat, Gheorghe Mardare. Din punct de vedere juridic, asocierea celor doi era bazată pe procesul verbal al CA-ului Nicorex SRL în care se preciza că „drepturile juridice, economice, financiare dobândite de asociaţi nu pot fi folosite numai de una din părţile contractante, fără acceptul scris al celeilalte părţi”. Deci Panaghia nu îi putea vinde lui Mangalea cele 40% din acţiunile Elnav fără acordul scris al lui Mardare. În aceste condiții, Mardare s-a adresat Parchetului, sesizând cazul de înșelăciune și cerând Tribunalului Galați anularea tranzacțiilor.
Beneficiarul tranzacțiilor, Cornel Mangalea, a admis că între cei doi asociați a fost un caz de înșelăciune: „în tranzacția respectivă, Panaghia l-a înșelat, nu i-a dat banii”, iar în privința tranzacțiilor a explicat că nu i se poate imputa nimic: „eu, ca cetățean de bună credință, am făcut o ofertă pe piața secundară, mi s-a răspuns, am plătit acțiunile și la revedere!”.
Ambele tranzacții au fost ilegale, din cauză că Elnav SA era în lichidare
Nici SIF Moldova, nici Panaghia, nu puteau vinde acţiunile deţinute la Elnav SA, pentru că societatea era în lichidare judiciară, în dosarul 201/LJ/2005, aflat pe rolul Tribunalului Galaţi. Tranzacţiile erau ilegale, fiind interzise de Legea „Insolvenţei”, nr 85/2006, coroborată cu sentinţa 360/22.09.2005 a Tribunalului Galați în dosarul 201/LJ/2005 şi Decizia Curtii Constituționale 182/1999. Legea impune că tranzacţiile efectuate fără acordul judecătorului sindic sunt nule.
Cum nu exista aprobarea judecătorului sindic din dosarul 201/LJ/2005 de pe rolul Tribunalului Galați, funcționarii de la ASF/CNVM ar fi trebuit să anuleze tranzacțiile prin care SIF Moldova și Nicorex SRL au vândut pachetele de acțiuni Elnav către Metal Grup Industrie SA, dar n-au făcut-o și chiar au înregistrat ambele tranzacții ca fiind perfect legale, dându-le astfel un fals „aviz de legalitate”. Spre exemplu, tranzacția cu pachetul de 40% din acțiunile Elnav a fost înregistrată la ASF/CNVM sub nr 1.799.975.
Lista magistraților ce vor fi audiați la Parchetul General rămâne deschisă
Deocamdată nu există o listă a magistraților care ar putea fi vizați de procurorii Parchetului General pentru mușamalizarea anchetei în dosarul tranzacționării ilegale a acțiunilor Elnav, însă există dovada faptelor de corupție comise în acest caz. În 2017, DNA Galați a constatat că au fost comise fapte de corupție, dar procurorii nu au precizat vreun vinovat cu nume și prenume.
În cei cincisprezece ani de anchete penale ale DNA, DIICOT și ale Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție, dar și după zeci de procese, Dosarul „Elnav” a ajuns la câteva sute de pagini. Probabil că după ce vor studia întregul material probator, anchetatorii de la Parchetul General își vor forma o opinie și vor avea propria listă de magistrați care ar putea fi audiați în dosar.
Primele „candidaturi” pentru audieri. Parchetele din Galați s-au opus declanșării anchetei în cazul „prăduirii” Elnav SA
Acuzațiile cu privire la tergiversarea anchetei îi vizează și pe unii dintre magistrații gălățeni. Gheorghe Mardare, cel prejudiciat prin tranzacționarea ilegală a 40% din acțiunile Elnav, a depus plângere penală la Parchetul de pe lângă Tribunalul Galaţi, dar în dosarul 531/II/2007, cererea sa a fost respinsă prin Rezoluţia din 16.07.2007 a prim-procurorului Nicolae Chirilă.
Mardare a contestat soluţia în instanţă, iar prin sentinţa 632/04.12.2007, pronunţată în dosarul 5898/121/2007, Tribunalul Galaţi i-a admis cererea, încadrând faptele la înşelăciune, conform art 215 CP şi redeschizând urmărirea penală împotriva lui Ion Panaghia, Cornel Mangalea şi Cătălin Chelu.
Dar tot nu s-a ajuns la cercetare penală. Împotriva sentinţei Tribunalului Galați a făcut recurs Parchetul Tribunalului Galaţi, prin procurorul Corina Iftode. Pe 16.06.2008, la judecarea recursului la Curtea de Apel Galaţi, Parchetul de pe lângă Tribunal a fost reprezentat de procuror Daniela Enciu, de la Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galaţi şi completul format din judecătorii Maria Tacea, Liviu Herghelegiu şi Constantin Carcotă, a acceptat recursul Parchetului.
Practic, Parchetele din Galați au refuzat anchetarea acestui caz. Dosarul a fost pasat la Parchetul General, de unde a fost retrimis la Parchetul Curții de Apel Galați, iar pe 28.10.2008 a fost transferat la DIICOT Bucureşti, fiind inclus în dosarul 394/D/P/2007, în care DIICOT îl ancheta pe Cătălin Chelu pentru tranzacționarea acțiunilor Elnav SA și manipularea pieţei de capital.
Acest dosar a fost miza cazului „Mită la MAI”. Pe 19 noiembrie 2010, avea loc în parcarea MAI flagrantul mituirii chestorului Fătuloiu de către Cătălin Chelu, care îi oferea 50.000 și două limuzine de lux pentru ca Fătuloiu să renunțe la măsurile de impulsionare a anchetei în dosarul 394/D/P/2007.
Probabil că va lipsi de la audieri fosta șefă a DIICOT, Alina Bica, care a fost procuror de caz în Dosarul „Elnav”
Putem spune cine nu va fi audiat în acest dosar, pentru că nu mai este în țară. Este vorba de fosta șefă a DIICOT, Alina Bica, care pentru a nu executa pedeapsa la 4 ani de închisoare pentru favorizarea lui Ovidiu Tender a fugit în Costa Rica și acum își execută pedeapsa în Italia.
Alina Bica a fost procuror de caz în dosarul nr 394/P/2007. Ea era asistată și în acest dosar tot de judiciaristul Florin Mihăilescu, alături de care a fost condamnată pentru favorizarea lui Tender. În Dosarul „Elnav”, Alina Bica i-a favorizat pe Chelu și partenerii săi de afaceri prin tergiversarea cercetărilor.
Funcționarii ASF-ului condus de Rușanu au închis cercetările DIICOT printr-o adresă care falsifica situația juridică a Elnav
Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), adică fosta Comisie Națională a Valorilor Mobiliare din perioada tranzacțiilor cu acțiunile Elnav, a avut un rol important în mușamalizarea cazului. În 2013, o simplă adresă a ASF, condusă la vremea aceea de Dan Radu Rușanu, a închis cercetările în dosarul DIICOT.
Funcționarii de la Serviciul Abuz de Piaţă din cadrul Direcţiei de Supraveghere Tranzacţii Emitenţi din ASF au emis adresa nr A/11372/20.11.2013 în care se preciza că „în perioada 12.12.2005-06.02.2007 debitoarea SC Elnav SA Galaţi nu s-a aflat în insolvenţă, neputându-se considera că era deschisă procedura reorganizării judiciare şi a falimentului”. Era o afirmație falsă, pentru că deschiderea procedurii a avut loc pe data de 22.09.2005 şi a fost înregistrată la Registrul Comerţului pe data de 07.10.2005, la data emiterii adresei ASF procedura fiind în derulare.
Situația juridică a Elnav SA este dovedită prin Certificatul de grefă nr 124/121/2005 eliberat de Tribunalul Galaţi pe 03.12.2013 din care rezultă că dosarul 201/LJ/2005, renumerotat ulterior 124/121/2005, a fost deschis pe 27.07.2005 la cererea Larissa SRL Galaţi, care cerea deschiderea procedurii de lichidare judiciară a Elnav SA. Prin sentinţa nr 360/22.09.2005, instanţa admis cererea și la acea dată a fost deschisă procedura lichidării judiciare.
Aceste probe sunt suficiente pentru plasarea funcționarilor ASF în fruntea listei celor care au comis infracțiuni de corupție, pentru că pe baza falselor afirmații din adresa nr A/11372/20.11.2013 au fost închise cercetările în dosarul DIICOT.
DNA Galați: infracțiunile au fost săvârșite, dar s-au prescris!
În 2017 a apărut confirmarea oficială a infracțiunilor de corupție din acest caz. În baza adresei emise de ASF, Gheorghe Mardare sesizase DNA Galați în legătură cu faptul că la tranzacționarea ilegală a acțiunilor Elnav au fost complici și funcționarii ASF/CNVM care ar fi trebuit să suspende tranzacțiile. Pe 16 ianuarie, prim-procurorul DNA Galați, Diana Alexandru, a dispus începerea urmării penale „in rem” pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art 13, indice (2), al Legii 78/2000 referitoare la faptele de corupție.
După o lună, tot DNA Galați a clasat cauza. Procurorul Gabriela Popescu a stabilit că răspunderea penală pentru tranzacționările ilegale ale acțiunilor Elnav s-a prescris în 2014. „Având în vedere faptul că s-a sesizat comiterea infracțiunilor precizate în cursul anului 2006, se constată faptul că, în cazul ambelor infracțiuni sesizate, termenul de prescripție a răspunderii penale s-a împlinit în cursul anului 2014. Prin urmare, în cauză se va dispune clasarea acesteia față de acționarii SC Elnav SA, respectiv față de funcționari din cadrul Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art 13, indice (2), din Legea 78/2000”, se spune în Ordonanța nr 13/P/2017, emisă de DNA Galați pe 22 februarie 2017.
Ultimul pe listă, procurorul Nicolae Marin, fostul șef al fostei Secții de Investigare a Infracțiunilor din Justiție
În documentele depuse la DGA și ajunse la Secția de Urmărire Penală de la Parchetul General se află și cele referitoare la modul în care a fost soluționat dosarul la Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ). În 2019, Gheorghe Mardare a depus o sesizare la SIIJ și a solicitat verificarea bazei legale a deciziilor emise de ASF/CNVM și audierea a doi foști șefi ai acestei instituții, Gabriela Anghelache și Vladimir Cojocaru. Nu a fost luată în seamă niciuna din aceste cereri, deși ar fi contribuit decisiv la soluționarea cazului prin verificarea dacă tranzacțiile cu acțiunile Elnav au fost legale sau ilegale.
Șeful interimar al SIIJ, Nicolae Marin, în calitate de procuror de caz, a conexat Dosarul „Elnav” cu alt dosar, referitor la un furt, sesizat tot de Gheorghe Mardare, caz care n-avea nicio legătură cu tranzacționarea acțiunilor Elnav. Pe 21 aprilie 2021, șeful SIIJ a emis Ordonanța din dosarul 1.122/P/2019, în care a constatat că cele două plângeri au conținut identic și același reclamant și în urma acestei „conexări” forțate a dosarului unei infracțiuni de furt cu dosarul unei infracțiuni de corupție, șeful SIIJ a hotărât clasarea dosarului: „Dispun clasarea cauzei cu privire la săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu”, se spune în Ordonanța din aprilie 2021.
Ancheta Parchetului General ar trebui să clarifice de ce avem foarte multă corupție dar foarte puțini corupți?!
Cazul distrugerii Elnav SA nu este unic. Pe 9 august, presa a dat publicității lista a 1.256 de mari societăți distruse după 1990 prin privatizările clientelare puse la cale pentru satisfacerea intereselor unor afaceriști de ocazie. Multe dintre aceste „tunuri” date economiei naționale prin distrugerea industriei au fost orchestrate prin comiterea de către funcționarii statului a unor infracțiuni de corupție, ca și în cazul Elnav SA. Multe dintre aceste cazuri, probabil majoritatea, au fost mușamalizate, ca și în cazul Elnav SA.
Dar, spre deosebire de alte cazuri, în Dosarul „Elnav” a existat în 2017 confirmarea DNA că au fost comise infracțiuni de corupție, însă nu au fost nominalizați cu nume și prenume cei care au comis aceste infracțiuni. Dincolo de constatările din dosar, ancheta demarată de Parchetul General la sesizarea DGA ne-ar putea oferi un răspuns la întrebarea retorică: de ce în multe cazuri de distrugere a economiei naționale descoperim că au fost comise multe infracțiuni de corupție, dar nu prea există corupți?
