Adrian Năstase își cere reabilitarea, în instanță

Fostul premier a fost condamnat cu executare, de două ori, pentru fapte de corupție

Fostul premier Adrian Năstase a depus, vineri, la Înalta Curte de Casație și Justiție o cerere de reabilitate judecătorească, acesta având mai multe interdicții după ce a fost eliberat condiționat în august 2014.

„În condițiile în care s-au împlinit toate condițiile prevăzute de lege, am depus astăzi, la instanță, solicitarea de reabilitare judecătorească”, a scris Adrian Năstase pe blogul său.  De altfel, anunțul a fost bine primit de susținătorii săi, aceștia dorindu-și nu doar ca reabilitarea să fie cu succes, dar mai ales ca fostul prermier să revină pe scena politică. La ultima condamnare, magistrații i-au interzis dreptul de a alege și de a fi ales până în 2023.

În iunie 2012, Adrian Năstase a fost condamnat definitiv la doi ani de închisoare în procesul „Trofeul Calității”, moment în care a devenit primul premier post-decembrist condamnat la închisoare cu executare. El a fost încarcerat în 26 iunie 2012 şi pus în libertate în 18 martie 2013, după ce Tribunalul Bucureşti a admis cererea sa de eliberare condiţionată.

Pe 6 ianuarie 2014, Adrian Nastase a primit a doua condamnare definitivă – patru ani de închisoare în dosarul „Zambaccian”, în care a fost acuzat că, în perioada 2002 – 2004, în calitate de premier, ar fi primit în mod direct şi prin intermediul soţiei sale, Dana Năstase, foloase necuvenite în valoare de aproximativ 630.000 de euro. Aceste foloase constau în contravaloarea unor bunuri importate din China şi cheltuielile aferente acestor importuri, precum şi contravaloarea unor lucrări efectuate la imobilele lui Năstase din localitatea Cornu şi din Bucureşti.

Adrian Năstase a fost eliberat condiționat în 21 august 2014, după ce pedepsele au fost contopite, acesta executând puțin peste o treime din pedeapsă.

Potrivit articolului 166 din Codul penal, o persoană condamnată poate fi reabilitată, la cerere, de instanţă, după împlinirea următoarelor termene: 4 ani, în cazul condamnării la pedeapsa închisorii mai mare de 2 ani, dar care nu depăşeşte 5 ani; b) 5 ani, în cazul condamnării la pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depăşeşte 10 ani; c) 7 ani, în cazul condamnării la pedeapsa închisorii mai mare de 10 ani sau în cazul pedepsei detenţiunii pe viaţă, comutată sau înlocuită cu pedeapsa închisorii; d) 10 ani, în cazul condamnării la pedeapsa detenţiunii pe viaţă, considerată executată ca urmare a graţierii, a împlinirii termenului de prescripţie a executării pedepsei sau a liberării condiţionate.

De asemenea, potrivit articolului 168 din Codul penal, cererea de reabilitare judecătorească se admite dacă cel condamnat întruneşte următoarele condiţii: a) nu a săvârşit o altă infracţiune în intervalul de timp prevăzut în articolul 166; b) a achitat integral cheltuielile de judecată şi şi-a îndeplinit obligaţiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, afară de cazul când acesta dovedeşte că nu a avut posibilitatea să le îndeplinească sau când partea civilă a renunţat la despăgubiri.

Adrian Năstase și Miron Mitrea și-au pierdut „onoarea”

Articolul precedentArafat, apel către parlamentari să voteze proiectul de lege privind vaccinarea sau testarea cadrelor medicale
Articolul următorCNSU a aprobat testele rapide de salivă pentru depistarea Covid în școli